Prețul motorinei, principalul motiv de îngrijorare pe piața combustibililor
Creșterea accelerată a prețurilor la petrol și combustibili pune presiune pe piața românească și europeană, potrivit ministrului Energiei, Bogdan IVAN. Un dezechilibru între cerere și ofertă, accentuat de majorarea rezervelor statelor și de efectele conflictului din Iran, alimentează scumpirile.
Efectele tensiunilor geopolitice
Prețul barilului de petrol Brent, un reper global, a urcat de la aproximativ 70 de dolari americani înainte de izbucnirea conflictului din Iran la peste 110 dolari. După anunțul unei încetări a focului de două săptămâni, făcut de președintele american Donald Trump, prețul a scăzut miercuri, 8 aprilie, la circa 93 de dolari.
În România, anunțul a determinat și o scădere a prețurilor la pompă. Miercuri dimineața, șoferii din București plăteau între 9,12 și 9,20 lei pe litru de benzină și 9,93 lei pe litru de motorină. Scenariile de dinaintea armistițiului estimau prețuri de 150 sau chiar 200 de dolari per baril, în cazul continuării conflictului. Motorina, combustibilul principal în Europa, reprezintă principala sursă de îngrijorare.
Producția internă, insuficientă pentru consum
În România, dezechilibrul este evident. Producția anuală de motorină este de circa 5,5 milioane de tone, în timp ce consumul ajunge la aproape 7 milioane de tone, ceea ce obligă țara să se bazeze pe importuri. „Consumăm mai mult decât producem în cazul motorinei”, a explicat IVAN. Motorina reprezintă aproximativ 70% din consumul total de combustibili, ceea ce amplifică impactul majorărilor de preț.
La nivel global, situația este agravată de o reducere a producției, estimată la 25%, și de o cerere crescută. În acest context, prețul motorinei s-a dublat, de la aproximativ 730 de dolari americani pe tonă înainte de conflict la peste 1.400 de dolari înainte de armistițiu.
Măsuri guvernamentale și stocuri strategice
Săptămâna trecută, guvernul român a redus temporar acciza la motorina standard și a introdus o contribuție de solidaritate pe veniturile din vânzarea de țiței și produse petroliere rafinate în țară. Ministrul Energiei a susținut că aceste măsuri, luate cu întârziere, au avut un efect în limitarea majorărilor de prețuri.
IVAN a asigurat că nu există riscul de a rămâne fără combustibil. Administrația prezidențială, după întâlniri cu companiile energetice, a emis o concluzie similară. România deține rezerve strategice de aproximativ 2 milioane de tone de petrol. „Nu suntem într-o criză în care produsul să lipsească. Avem stocuri și fluxuri de aprovizionare care nu ne pun în pericol, cel puțin până la sfârșitul lunii mai”, a declarat ministrul. Întârzieri în livrări, cauzate de atacurile din Novorossiysk și din Golful Finlandei, au pus presiune pe anumite terminale petroliere. Autoritățile au exclus raționalizarea combustibililor. Situația ar putea suferi modificări în cazul unor blocaje majore în Canalul Suez sau la marile rafinării din Orientul Mijlociu, de unde importă România o mare parte din motorină.
