Un supervulcan din apropierea Japoniei dă semne de activitate, stârnind îngrijorare
Unul dintre cei mai explozivi vulcani de pe Pământ, situat sub apele din apropierea Japoniei, arată semne că își reface rezerva de magmă. Descoperirea, confirmată recent de cercetători japonezi, a atras atenția comunității științifice și a readus în discuție riscul unor erupții de amploare rară. Potențialele consecințe, inclusiv impactul la nivel global, sunt analizate cu atenție.
Ce au descoperit cercetătorii sub vulcanul Kikai
Este vorba despre vulcanul Kikai, situat în sudul Japoniei, care a produs în urmă cu aproximativ 7.300 de ani una dintre cele mai puternice erupții cunoscute în perioada modernă. Studiul publicat într-o revistă de specialitate arată că, în ultimele milenii, sub caldera acestuia s-a acumulat din nou magmă.
Echipa condusă de profesorul Nobukazu Seama de la Universitatea Kobe a analizat structura subterană a vulcanului folosind unde seismice artificiale. Metoda a permis cartografierea precisă a rezervorului de magmă aflat la câțiva kilometri sub fundul oceanului. Rezultatele indică faptul că acest rezervor s-a reumplut treptat în ultimii aproximativ 3.900 de ani. „Este clar că vorbim despre același sistem magmatic implicat în erupția anterioară. Înțelegerea modului în care se acumulează cantități atât de mari de magmă este esențială pentru a înțelege cum apar erupțiile de tip calderă”, a explicat profesorul.
Analiza chimică a materialelor vulcanice arată că magma actuală diferă de cea din trecut, ceea ce indică o alimentare nouă, nu doar resturi rămase după erupția anterioară.
Ar putea o erupție să afecteze și Europa
La prima vedere, un vulcan aflat în apropierea Japoniei pare prea îndepărtat pentru a avea efecte în Europa. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate. Specialiștii în geofizică arată că erupțiile de tip calderă, extrem de rare, pot avea consecințe la scară globală. Nu prin impact direct, ci prin efectele asupra atmosferei.
În cazul unei erupții majore, cantități foarte mari de cenușă și gaze ar putea ajunge în stratosferă. Acolo, particulele fine pot reflecta radiația solară și pot duce la o scădere temporară a temperaturilor. Fenomenul este cunoscut sub numele de „iarnă vulcanică”. Erupțiile mari din trecut, precum cea a vulcanului Tambora din 1815, au dus la răciri climatice resimțite inclusiv în Europa, unde anul următor a fost numit „anul fără vară”.
Într-un scenariu extrem, o erupție de amploare la Kikai ar putea avea efecte indirecte similare: scăderi ușoare ale temperaturilor pe termen scurt, perturbări ale agriculturii în anumite regiuni, modificări ale circulației atmosferice. Totuși, cercetătorii subliniază că astfel de scenarii sunt rare, iar probabilitatea unei erupții majore în viitorul apropiat rămâne scăzută. Impactul direct — cum ar fi tsunami sau distrugeri masive — ar afecta în primul rând Japonia și zonele din Pacific, nu Europa.
Cât de probabil este un nou dezastru
Estimările actuale rămân prudente. Un studiu indică o probabilitate de aproximativ 1% pentru o erupție majoră în următorii 100 de ani. Chiar și așa, scenariile extreme atrag atenția prin impactul posibil. O erupție de acest tip ar putea arunca cantități uriașe de cenușă în atmosferă, afecta clima la nivel regional sau global, declanșa tsunami în zona Pacificului.
În perioada următoare, cercetătorii vor continua să analizeze evoluția rezervorului de magmă și semnalele geologice din zonă. Tehnologiile moderne permit o supraveghere mai precisă decât în trecut, însă multe procese rămân dificil de anticipat.
