Pască, desertul tradițional care aduce aroma sărbătorilor pascale în casele românilor, rămâne un simbol al bucuriei și al ospitalității. Pregătită cu grijă în Sâmbăta Mare, pasca este dusă la biserică pentru a fi sfințită, alături de alte bunuri alimentare dedicate Paștelui. Originea acesteia se regăsește în tradițiile creștine timpurii, evoluând de-a lungul timpului într-un deliciu complex, apreciat în multe regiuni ale țării și zonele limitrofe.
De la pâine ritualică la desertul sofisticat
Istoricii culinari susțin că pasca își are rădăcinile în pâinile ritualice pregătite în primele comunități creștine. Rețeta s-a transformat de-a lungul secolelor, adapându-se gusturilor și ingredientelor locale, până a ajuns la forma cunoscută astăzi: un cozonac generos, cu aluat dospit și o umplutură bogată din brânză dulce, ouă și stafide. Procesul de preparare este unul minuțios, dar rezultatul final recompensează efortul.
Secretele bunicii în bucătărie
Pentru a obține o pască cu aluat pufos, este crucială activarea corectă a drojdiei. Aceasta se amestecă cu zahăr, lapte călduț și puțină făină, lăsându-se la dospit. Ulterior, într-un bol mare, se amestecă făina, sarea, zahărul, ouăle, maiaua crescută, laptele călduț și untul topit. Aluatul se frământă energic până devine elastic, iar unul dintre „secretele bunicii” este lăsarea acestuia la dospit într-un loc cald, cel puțin o oră. După ce aluatul își dublează volumul, se păstrează o parte pentru decor, iar restul se întinde în tava rotundă, tapetată cu hârtie de copt.
Prepararea și coacerea pascăi
Umplutura pascăi se realizează amestecând brânza dulce cu ouăle, zahărul, smântâna, grișul, stafidele și aromele. Această compoziție se toarnă peste aluatul din tavă. Din aluatul rămas, se formează un colac pe marginea tăvii și, opțional, o cruce deasupra, un element decorativ specific pascăi tradiționale. Pasca se coace în cuptorul preîncălzit la 170–180°C, timp de aproximativ 40–50 de minute, până când aluatul devine auriu, iar umplutura se încheagă. După coacere, desertul trebuie lăsat să se răcească complet înainte de a fi tăiat.
