Ministerul Mediului a făcut lumină asupra legalității drumurilor auto din Pădurea Băneasa, publicând recent concluziile unui raport al Corpului de Control. Documentul aduce noi probe în litigiile dintre autorități și comunitatea locală, evidențiind faptul că infrastructura rutieră, despre care se invocă dreptul de acces, nu are bază legală și este rezultatul unor intervenții ilegale. În plus, verificările au scos la iveală un șir de nereguli ce pot avea repercusiuni financiare și juridice importante, inclusiv demolarea lucrărilor și recuperarea banilor publici.
Legalitatea drumurilor: o construcție falsă în acte și realitate contradictorie
Raportul dezvăluie că există o modificare suspectă în documentele oficiale privind amenajamentele silvice pentru perioada 2020–2029, care a permis extinderea artificială a unui drum forestier cunoscut ca FE002 cu aproape un kilometru de drum peste limita legală. Inspectorii au observat faptul că această intervenție nu a fost însoțită de documentație obligatorie, precum studiile tehnice sau avizele de specialitate, ceea ce contravine prevederilor legale. Astfel, segmentul de drum ce face legătura dintre pădure și cartierul Greenfield nu doar că nu respectă normele, ci chiar încalcă legea, fiind de fapt o linie parcelară modificată ad-hoc.
Neregulile nu se opresc aici. Autoritățile au constatat că în procesul de planificare și autorizare au lipsit pașii esențiali pentru transferul terenurilor din fondul forestier în scop rezidențial, iar segmentul de aproape un kilometru folosit de mașini nu figurează în evidențele oficiale ca drum forestier. Ba mai mult, probabil că cele mai grave aspecte sunt legate de faptul că acest tronson nu este închis circulației și este folosit periodic de autovehicule civile, ceea ce contravine reglementărilor specifice pentru drumurile forestiere.
Impact financiar și implicarea autorităților în aprobări și decontări—o ceartă cu multiple fațete
Neregulile administrative au avut consecințe immediate asupra bugetului public și a fondurilor regiei silvice. În ciuda lipsei documentației și a avizelor, Direcția Silvică Ilfov a efectuat plăți pentru reparații și întreținere pe traseul ilegal, prejudiciind astfel bugetul Romsilva și, implicit, contribuabilii. În fapt, cheltuielile au fost făcute pentru întreținerea unei infrastructuri controversate, ale cărei legalitate este acum pusă sub semnul întrebării.
Raportul mai evidențiază și o ruptură între conducerea centrală și cea locală a regiei, conducere care a autorizat și plătit lucrări fără ca acestea să beneficieze de aprobări de sus. Cu toate că tema reabilitării drumului FE002 nu a fost oficial aprobată, intervențiile au fost realizate, iar plățile au fost făcute, ceea ce indică o practică administrativă discutabilă.
Viitorul drumului prin pădure rămâne incert, dar întregul caz alimentază lupta juridică și socială
În fața acestor descoperiri, Ministerul Mediului propune eliminarea drumului din documentele oficiale și readucerea terenului la starea inițială, ceea ce ar presupune demolarea infrastructurii și reîmpădurirea zonei. Cei implicați în acest proces pun sub semnul întrebării atât legalitatea accesului, cât și legitimitatea contractului încheiat de Romsilva cu dezvoltatorii imobiliare din Greenfield.
Consecințele acestor constatări sunt mai mult decât tehnice sau financiare. Ele pot schimba radical perspectiva asupra proceselor de autorizare și asupra validității dreptului de acces auto în pădure, mai ales într-un context în care întreaga comunitate și organizațiile de mediu solicită stoparea definitivă a oricărei intervenții ilegale. În timp ce instanțele judecătorești continuă să analizeze cazul, raportul ministerului adaugă o dimensiune criminalistică și administrativă, făcând clar faptul că, dincolo de luptele juridice, în teren s-au încălcat norme care sunt esențiale pentru protejarea fondului forestier național.
Pe măsură ce anchetele avansează și decizia finală se apropie, devine tot mai evident că drumul redeschis către legalitate va fi dificil și va necesita soluții ferme, în concordanță cu legislația și cu necesitatea de a proteja natura. În fond, judecata nu va fi doar pentru trecut, ci pentru modul în care România va gestiona, în viitor, către o dezvoltare responsabilă și durabilă.
