România a intrat în recesiune tehnică, cu efecte imediate asupra economiei și populației
Economia României a marcat intrarea în recesiune tehnică, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta se bazează pe o scădere consecventă a Produsului Intern Brut (PIB) în ultimele două trimestre, cu un declin de 1,9% față de trimestrul anterior, urmat de o scădere de 0,2% în trimestrul precedent. Cu toate acestea, economiștii și sociologii avertizează că acest semnal statistic ar putea fi doar începutul unei perioade economice dificile.
„Recesiunea tehnică este un semnal statistic. Recesiunea adevărată este ceea ce simt oamenii în viața de zi cu zi”, a declarat Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV). Acesta subliniază că, în timp ce scăderea PIB-ului poate fi temporară, efectele reale asupra veniturilor și locurilor de muncă vor fi cele care vor defini situația economică din România.
Impactul asupra consumului și al locurilor de muncă
Recesiunea tehnică aduce cu sine riscuri imediate pentru consum. Veniturile populației au scăzut în termeni reali cu 4,5%, un declin care nu a fost observat în ultimii 27 de ani. Această scădere s-ar putea traduce în reducerea consumului, ceea ce, la rândul său, ar afecta negativ economia. „Oamenii simt această pierdere în buzunare, iar scăderea consumului este principala cauză a scăderii PIB-ului”, a explicat Stănescu.
Pentru multe familii, vestea intrării în recesiune tehnică coincide cu creșterea prețurilor la alimente și utilități. O mare parte din populație se confruntă cu o iminentă dificultate de a-și acoperi nevoile de bază. Exemplele sunt evidente, iar comercianții din sectorul alimentar deja notează o diminuare a cererii. „Lumea cumpără doar strictul necesar. Nu mai sunt banii pentru produse de lux sau pentru diverse mici plăceri”, a declarat un comerciant din Capitală.
Factori care contribuie la stagnare
Referindu-se la cauzele profunde ale recesiunii tehnice, Stănescu indică o serie de factori, printre care se numără schimbările demografice și modelul economic adoptat de România în ultimul deceniu. Îmbătrânirea populației, coroborată cu migrarea tinerilor în căutarea unor oportunități de muncă în străinătate, a dus la o reducere a forței de muncă disponibile. Conform statisticilor, deși imigrația a compensat parțial această pierdere, consumul acestor imigranți rămâne mult mai scăzut comparativ cu cel al populației locale.
În plus, modelul economic bazat pe datorii publice și fonduri europene a dus la un dezechilibru. Datoria publică a crescut drastic în ultimii ani, iar o mare parte din fonduri au fost investite în sectoare care nu generează creștere sustenabilă. Astfel, economiștii avertizează că „riscurile unei crize economice severe nu sunt de neglijat”, iar lipsa de investiții în sectoare productive riscă să afecteze economia pe termen lung.
Deși termenul de „recesiune tehnică” rămâne în prim-planul comunicării oficiale, întrebarea care stă pe buzele tuturor este dacă această stare va evolua sau nu într-o recesiune care va afecta profund viața de zi cu zi a românilor. O variantă optimistă ar fi stagnarea de lungă durată, în care PIB-ul s-ar menține într-o marjă pozitivă, cu toate că aceasta este o afirmație riscantă în actualul climat economic. Rămâne de văzut cum se va adapta România la aceste provocări economice.
