Economia europeană se confruntă cu un nou șoc energetic major, cu efecte pe termen lung, susține Beata Javorcik, economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Într-un interviu, Javorcik a subliniat că infrastructura de gaze naturale distrusă în Qatar va necesita între trei și cinci ani pentru a fi repusă în funcțiune, ceea ce va genera implicații economice semnificative.
Criza energetică, mai profundă decât pare
Economistul-șef BERD a atras atenția asupra faptului că Europa, după criza provocată de oprirea gazelor rusești în 2022, este acum afectată de întreruperea livrărilor de gaze qatareze. Această nouă criză energetică se manifestă prin prețuri ale gazului natural de șase ori mai mari în Europa decât în Statele Unite, o diferență majoră față de perioada de dinaintea războiului din Ucraina. Javorcik punctează clar că impactul războiului se va resimți chiar și în cazul încetării imediate a conflictului, considerând că vorbim de o reconfigurare de durată a pieței energetice europene.
Influența crizei se propagă prin cinci canale distincte. Primul este reprezentat de prețul gazului natural, care afectează competitivitatea industriei europene, inclusiv a Germaniei. O eventuală slăbire a economiei germane ar putea destabiliza lanțurile de aprovizionare, inclusiv în sectorul auto, cu efecte indirecte asupra României, care exportă componente și produse către Germania. Al doilea canal se referă la prețul petrolului, generând inflație și presiuni asupra bugetelor.
Perturbarea lanțurilor de aprovizionare, reprezentată de penuria de aluminiu, sulf și heliu, constituie un al treilea canal de impact. Al patrulea canal, mai puțin discutat, vizează prețul alimentelor, având în vedere importanța exporturilor de uree din Orientul Mijlociu, folosită în îngrășăminte. În fine, un al cincilea canal afectează turismul și remitențele din Africa de Nord.
România, parțial protejată, dar nu imună
România este considerată de Javorcik ca fiind într-o poziție mai confortabilă datorită producției interne de gaze naturale și a noii platforme offshore Neptun Deep. Totuși, țara nu este imună la efectele crizei. Economistul-șef BERD a menționat creșterea costurilor de împrumut ale României, indicând influența factorilor de risc și a incertitudinii generate de conflict.
Un aspect important subliniat de Javorcik este că o strategie de creștere bazată exclusiv pe fonduri europene nu este sustenabilă pe termen lung. Ea a accentuat importanța investițiilor private pentru dezvoltarea economică, dar a avertizat că incertitudinea geopolitică ucide investițiile. România are însă o oportunitate, prin relocalizarea producției în Europa, valorificând forța de muncă calificată și poziția geografică.
Cheltuielile de apărare și oportunitățile de dezvoltare
Javorcik abordează tema cheltuielilor de apărare în contextul fondurilor europene, subliniind importanța deciziilor privind distribuirea acestor fonduri. Aceste decizii vor influența competitivitatea regiunii pentru deceniile următoare. Javorcik a subliniat importanța alocării resurselor pentru cercetare și dezvoltare (R&D), considerând-o esențială pentru creșterea și competitivitatea unei țări.
Potrivit Javorcik, cei patru miliarde de euro alocați de România pentru autostrăzile spre Ucraina și Moldova sunt justificate, deoarece poziționează țara pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei, un potențial contract economic major.
