Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a exprimat îngrijorări cu privire la evoluția piețelor internaționale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al blocajului din Strâmtoarea Ormuz. Într-o declarație de sâmbătă, Rădulescu a subliniat că armistițiul de două săptămâni reprezintă un pas timid, dar necesar, spre o soluționare a crizei. Consilierul BNR a pus sub semnul întrebării previziunile privind închiderea Strâmtorii Ormuz, considerând că aceasta era o reacție previzibilă din partea Iranului.
Întrebat despre efectele pe termen lung ale crizei, Rădulescu a accentuat importanța reducerii dependenței de hidrocarburi și a accelerării tranziției către surse alternative de energie. Acesta a menționat că, deși petrolul ar putea fi gestionat mai rapid decât gazele lichefiate, efectele crizei vor fi resimțite pe o perioadă îndelungată. Consilierul a sugerat că această criză ar putea impulsiona omenirea să caute soluții durabile și să investească în domenii precum energia solară și eoliană.
America, marele perdant
Rădulescu a abordat și subiectul potențialilor câștigători ai conflictului. Acesta a afirmat că, în general, războaiele nu generează câștigători reali, și a evidențiat faptul că America pare să fi suferit cele mai mari pierderi în urma acestui conflict. El a menționat prudența în atribuirea unor victorii, sugerând că Rusia și China ar putea beneficia indirect de pe urma crizei, datorită avansului semnificativ în domeniul energiilor alternative.
„America a pierdut categoric”, a declarat Rădulescu, ilustrând astfel o analiză critică a impactului geopolitic al evenimentelor din Orientul Mijlociu. Consilierul a mai punctat că nu e clar ce a declanșat atacurile, dar a subliniat că asasinarea a zeci de mii de cetățeni care doreau o schimbare de regim nu a avut efectul scontat.
Reacția Iranului și efectele economice
Blocajul Strâmtorii Ormuz, la care s-a adăugat intervenția Iranului, a afectat semnificativ piețele mondiale, cu peste 200 de nave blocate în Golful Persic. Această strâmtoare, crucială pentru transportul a circa 20% din petrolul mondial, a suferit restricții de circulație, Iranul permițând doar trecerea selectivă a navelor. În urma armistițiului de două săptămâni, convenit cu Statele Unite, Iranul a anunțat că va permite trecerea a cel mult 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz.
Această măsură are loc după ce, pe 28 februarie, au început represaliile Iranului ca reacție la conflictul declanșat de Statele Unite și Israel. Strâmtoarea Ormuz, cu o lățime de numai 34 de kilometri în punctul său cel mai îngust, rămâne o rută vitală pentru comerțul internațional, transportând o gamă largă de produse esențiale.
