Localitățile din Republica Moldova vor decide singure centrul administrativ și denumirea noilor entități în cadrul procesului de comasare voluntară, un prim pas al reformei administrativ-teritoriale. Această inițiativă urmărește să reducă numărul de localități, să eficientizeze administrarea și să diminueze costurile. Republica Moldova, similar cu România, se confruntă cu o fărâmițare excesivă a teritoriului și cu depopularea multor comune.
Simplificarea procedurilor și impactul asupra aleșilor locali
Guvernul de la Chișinău a lansat săptămâna aceasta proiectul de reformă care prevede comasarea a sute de localități și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat modificările la Legea privind amalgamarea voluntară în plenul Parlamentului. Potrivit acestuia, după discuțiile cu aleșii locali, procedura de vot în consiliile locale a fost simplificată. Aleșii locali își pot duce mandatul până la capăt chiar dacă inițiază amalgamarea.
Modificările au generat discuții în Parlament. Deputații au exprimat îngrijorări cu privire la eventualele cheltuieli suplimentare pentru cetățeni și companii, generate de schimbarea denumirii unităților administrative. În replica, secretarul general al Guvernului a asigurat că autoritățile cooperează cu instituțiile de cadastru și cu Agenția Servicii Publice. Scopul este ca schimbările să fie aplicate automat, evitând astfel nevoia cetățenilor sau antreprenorilor de a-și reface documentele.
Stimulente pentru comasare și reacții politice
În cadrul dezbaterilor, deputatul Ion Chicu, din partea fracțiunii Alternativa, a criticat abordarea reformei. Acesta a menționat că reforma ar trebui să includă nu doar reducerea numărului de primării sau raioane, ci și o clară definire a partajării competențelor și resurselor financiare. Alexei Buzu a subliniat că principalul obstacol pentru administrația publică locală este capacitatea redusă, atât fiscală, cât și instituțională, de a-și exercita atribuțiile. Fragmentarea excesivă a administrației locale și scăderea veniturilor proprii ale primăriilor sunt printre cauzele invocate. Sistemul actual de finanțare nu stimulează dezvoltarea economică locală.
Partidul Socialiștilor, cu o poziție pro-rusă și opozant al oricărei reforme, a acuzat guvernarea de presiuni asupra primarilor. Socialiștii au afirmat că sprijinul financiar ar fi acordat exclusiv localităților care acceptă amalgamarea voluntară. Inițiatorii au respins criticile, precizând că suplimentele oferite au scopul de a încuraja procesul voluntar, permițând primarilor și cetățenilor să decidă singuri cu cine doresc să se amalgameze.
Potrivit datelor, în 2024, numărul comunelor și orașelor care îndeplinesc criteriile legale pentru a-și păstra statutul este în scădere accelerată, ceea ce crește cheltuielile administrative per capita, mai ales în localitățile cu un număr mic de locuitori.
