Controversă în Piața Universității: manifestanți care cântă imnul legionar în fața legii pentru combaterea extremismului

Joi seară, Piața Universității a fost scena unui eveniment tensionat, unde grupuri de protestatari au încălcat limitele legale și etice, alegând să manifeste în mod explicit susținerea ideologiilor legionar-de extremă dreaptă. Participanții la demonstrație au intonat melodii legionare, o mișcare din perioada interbelică devenită simbol al antisemitismului și al violenței politice, dedicând aceste cântece lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul controversatei organizații legionare.

Cântarea „Șoim român”: un simbol al trecutului întunecat

Surprinse de camerele de filmat, imagini din Piața Universității arată un grup de manifestanți cântând în cor cântecul „Șoim român”. Această piesă, cunoscută în repertoriul legionar, evocă mesajele de război, moarte eroică și venerare a liderului mișcării. Versurile au fost puse în boxe, amplificând atmosfera tensionată: „Șoim român, șoim român, Ardelean batalionul doi, Gorniștii sună, să mergem la război, Voinici s-adună cu miile d-eroi”. Încheierea imnului exprimă credința în sacrificiu, într-un limbaj plin de referințe la martiri și eroi legionar.

Cântarea face trimitere directă la valorile promovate de Mișcarea Legionară, o organizație fascistă și antisemită care a avut o influență profundă în România anilor 1930 și 1940. Membrilor li se atribuie implicarea în atacuri, violență și asasinate politice, precum și o ideologie rasistă și naționalistă extremă. Astfel, demonstrația de joi nu a fost doar un act de protest, ci și o reafirmare a unor idei și simboluri interzise de legislație.

O apărare contestată: implicațiile legii Vexler și discursul extremist

Protestul a avut loc în contextul dezbaterii legii Vexler, o lege recent adoptată de Parlament ce incriminează explicit promovarea și distribuirea materialelor fasciste și legionare. În ciuda faptului că organizatorii au susținut că manifestația vizează exclusiv această legislație și că nu are legătură cu promovarea extremismului, evenimentele au sugerat altceva.

Claudiu Târziu, principalul organizator și avocat al protestului, a declarat anterior că legea riscă să cenzureze opere literare și academice, făcând referire la cazul poetului antisemit Radu Gyr, fost membru legionar și suspect de cenzură. Într-un discurs în care a respins acuzațiile de promovare a extremismului, Târziu a afirmat: „Există riscul ca legea să ducă la cenzurarea unor opere literare și a invocat cazul poetului Radu Gyr.”

Pe de altă parte, legea Vexler înăsprește sancțiunile pentru promovarea ideologiilor fasciste și legionare, inclusiv pentru negarea Holocaustului sau minimalizarea crimelor comise de regimul legionar. În acest context, manifestațiile de joi ridică semne de întrebare cu privire la oportunitatea și conținutul discursurilor promovate public, mai ales în condițiile în care astfel de activități pot inflama tensiuni și pot alimenta discursuri extremiste.

Context istoric și controverse actuale

Mișcarea Legionară se remarcă printr-un trecut încărcat de violență și antisemitism, fiind fondată de Corneliu Zelea Codreanu în 1927. Organizația a avut o ideologie naționalistă radicală, cu accente mistic-religioase și o prietenie apropiată cu structurile naziste din Germania. În perioada interbelică, Garda de Fier, cum era numită, a fost responsabilă pentru o serie de raiduri, asasinate și subminarea statului democratic.

După moartea lui Codreanu, în 1938, conducerea mișcării a fost preluată de Horia Sima, iar legionarismul a continuat să fie asociat cu tensiuni, violențe și colaborare cu regimul nazist. Implicarea sa în perioada dictaturii lui Ion Antonescu a lăsat o amprentă durabilă asupra percepției publice și istorice, fiind astăzi asociată cu ideologii extremiste și acte de violență.

Modul în care aceste simboluri și discursuri sunt omniprezente în proteste recente ridică întrebări despre limitele libertății de exprimare și despre riscul de a normaliza discursul extremist în societate. În timp ce unii susțin că astfel de manifestații sunt un drept democratic la exprimare, alții avertizează că ele pot sluji ca pretexte pentru reactivarea unor ideologii periculoase, care au cauzat dureri și tragedii în trecut.

Pe măsură ce dezbaterile continue, se întrevede o preocupare tot mai mare legată de responsabilitatea publică în a contracara orice formă de extremism, mai ales în fața unor manifestări unde simbolurile și cântecele legionarilor sunt înapoiate în prim-plan. În timp ce legi precum Vexler încearcă să pună limite, societatea românească trebuie să navigheze cu grijă între protegarea libertății și prevenirea reticenței față de un trecut întunecat care, dacă nu este combătut, poate reveni sub diverse forme.