Tensiuni geopolitice crescute și inflație persistentă, semnale din economia globală
Amenințările recente ale fostului președinte american Donald Trump privind blocarea Strâmtorii Hormuz accentuează îngrijorările legate de instabilitatea economică globală. Aceste declarații, venind după alte amenințări la adresa Iranului, sugerează o posibilă escaladare a conflictului, cu consecințe directe asupra piețelor financiare și a inflației. Efectele se vor resimți în special în statele din Golf, care au susținut inițial politica lui Trump.
Consecințe globale ale tensiunilor din Orientul Mijlociu
Instabilitatea din Orientul Mijlociu rămâne un factor major de perturbare. Acordurile existente par fragile, iar reluarea exporturilor de energie din regiune nu este încă sigură. Această situație a condus la o creștere a prețurilor la petrol, cu impact direct asupra inflației globale. Datele privind prețurile la producători (PPI) din SUA vor reflecta aceste efecte.
În SUA, inflația a crescut la 3,3% în martie, în special din cauza prețurilor la combustibili precum benzina și motorina. Inflația de bază, excluzând alimentele și energia, a crescut și ea, dar mai moderat, la 2,7%. În ciuda acestor creșteri, producția de petrol în SUA nu a crescut, sugerând o abordare prudentă din partea producătorilor. Indicele de încredere a consumatorilor de la Universitatea din Michigan a atins un minim istoric, reflectând impactul negativ al tensiunilor economice asupra sentimentului public.
China, pe de altă parte, arată semne de redresare. Creșterea PIB-ului pentru primul trimestru este estimată la 5,0%, comparativ cu 4,5% în trimestrul precedent. Excedentul comercial este de asemenea în creștere, atingând 112 miliarde de dolari în martie. În același timp, producția industrială și vânzările cu amănuntul par să fi încetinit.
Reacții și măsuri la nivel global
În contextul economic actual, mai multe bănci centrale au ales să mențină ratele dobânzilor neschimbate. Banca Centrală din Coreea de Sud a păstrat rata dobânzii la 2,25%, în timp ce inflația este de 2,2% și se așteaptă să crească.
În Germania, inflația a fost confirmată la 2,7% în martie, similar cu estimările preliminare. În Ungaria, rezultatele preliminare ale alegerilor par să favorizeze opoziția, iar Viktor Orban a recunoscut înfrângerea.
În Canada, raportul privind piața muncii pentru luna martie a arătat o schimbare minoră, cu o creștere a ocupării forței de muncă de doar 14.000 de persoane. Rata șomajului a rămas constantă la 6,7%.
Australienele au recurs tot mai mult la importul de combustibil ca să suplinească lipsa de produs intern. Au fost identificate 56 de nave care vor sosi în Australia în următoarele săptămâni pentru aprovizionare.
China a anunțat, de asemenea, că va interzice exporturile de acid sulfuric, o mișcare care va afecta mineritul de cupru și alte industrii, inclusiv pe cele de fertilizatori. Prețul cuprului a crescut ca rezultat.
Efecte pe piețele financiare și asupra economiei românești
În prezent, randamentele obligațiunilor pe 10 ani din SUA se situează la 4,32%, în timp ce prețul aurului a scăzut cu 21 de dolari, ajungând la 4.747 dolari pe uncie. Barilul de petrol american se menține la 96,50 dolari, iar cel Brent la 95 dolari.
Leul românesc este în prezent sub presiune. Euro este cotat la 4,98 lei. Evoluțiile de pe piețele internaționale, în special cele legate de energie și inflație, vor continua să influențeze economia românească și deciziile politice ale guvernului condus de Ilie Bolojan. Cu toate acestea, Nicușor Dan, aflat în funcția de Președinte, nu a făcut nicio declarație publică despre efectul acestor evenimente.
