Condițiile lui Noriega pentru predare

Într-un moment tensionat al istoriei, Manuel Noriega, fostul dictator al Panamei, a impus condiții neobișnuite înainte de a se preda forțelor americane. A fost 20 decembrie 1989 când Noriega a cedat, dar nu înainte de a specifica trei cerințe esențiale: absența presei, purtarea uniformei militare și dreptul de a efectua câteva apeluri telefonice. Aceast act de încredere a avut loc pe terenul de fotbal al unei școli din apropierea capitalei, Panama City.

Imaginile au fost rare, una dintre camerele de filmat aparținând postului ABC, iar cealaltă Pentagonului. La scurt timp după ce a fost urcat într-un elicopter Black Hawk, Noriega a fost transportat la aeroportul Howard, unde a așteptat 28 de minute înainte de a fi îmbarcat într-un avion militar C-130. Acea noapte a marcat sfârșitul unei ere, transformându-l pe fostul lider militar într-un simplu deținut, îndreptându-se spre un destin incert.

Procesul și pedepsele

După capturarea sa, Noriega a stat aproape doi ani în Miami, iar în 1991 a început procesul său, pe parcursul căruia a fost acuzat de trafic de droguri și crimă organizată. Juriul l-a găsit vinovat pentru opt capete de acuzare, iar sentința inițială de 40 de ani a fost redusă în final la 17. Acesta a fost un scenariu familiar, de la un lider marionetă al Americii la un deținut al sistemului juridic american.

Condițiile din închisoare au fost, paradoxal, mai favorabile decât s-ar fi așteptat. Noriega a locuit într-o “suită prezidențială” de securitate minimă, echipată cu facilități care îi permiteau să practice exerciții fizice. Dincolo de confort, a fost testat în câteva rânduri de sistemul judiciar panamez și francez. În Panama, a fost subiectul a două condamnări în lipsă pentru diverse crime, inclusiv asasinate, iar Franța l-a condamnat pentru spălare de bani.

Revenirea acasă

După mai bine de două decenii de detenție și proceduri legale internaționale, Noriega a revenit în Panama pe 11 decembrie 2011. Acasă, a întâmpinat un mediu care nu mai era la fel de favorabil ca în trecut. Cu toate acestea, a fost tratat cu un respect surprinzător de către ofițerii penitențiari, care îi făceau salutul militar. “Nu mai eram dictator, dar aveam totuși un anumit statut”, a spus un fost coleg de detenție.

Starea sa de sănătate a început să se degradeze. În martie 2012, medici au confirmat că suferă de boli cardiace și o tumoare pe creier. În ciuda solicitărilor familiei de a i se acorda arest la domiciliu, Noriega a rămas sub supraveghere. În ianuarie 2017, a fost transferat în arest la domiciliu, dar după o intervenție chirurgicală complicată, a intrat în comă indusă medical. A murit pe 29 mai 2017, fără funeralii de stat, presedintele Juan Carlos Varela subliniind că “trecutul său nu justifică o astfel de onorare”.

Fostul dictator a lăsat în urmă o istorie plină de controverse, de la colaborarea cu CIA până la crimele împotriva propriului popor. În ce măsură aceste acțiuni și impactul său asupra Panamei vor fi uitate sau amintite rămâne de văzut. Noriega a cerut iertare pentru crimele sale, dar a fost prea târziu pentru a schimba percepția asupra unei vieți atât de tumultoase.