Primăria Capitalei se confruntă cu un nou val de probleme financiare legate de plata facturilor restante la sistemul de termoficare, acumulând datorii ce depășesc 100 de milioane de euro. În ultimele luni, autoritățile locale au fost nevoite să apeleze la împrumuturi pentru a acoperi aceste lipsuri, iar recent s-a aprobat un nou credit de 30 de milioane de euro, luat de la Ministerul Finanțelor, pentru a evita criza de sistem.
### Datoriile uriașe ale Primăriei și necesitatea împrumuturilor
Potrivit datelor oficiale, datoriile Primăriei Capitalei către compania Termoenergetica București se ridică la aproape 511 milioane de lei, ceea ce echivalează cu peste 100 de milioane de euro. Aceasta sumă reprezintă restanțele acumulate pentru serviciul public de încălzire, facturi ale căror termene de plată au fost depășite, punând în pericol funcționarea sistemului de termoficare al capitalei. În condițiile în care consumul de energie termică a crescut în sezonul rece, iar bugetul municipal trebuie să gestioneze multiple necesități de infrastructură și servicii publice, situația devine din ce în ce mai critică.
Primăria București a recunoscut public această criză, iar primarul general Ciprian Ciucu a anunțat deja intenția de a contracta un împrumut pentru a acoperi parțial aceste restanțe. În ședința din 19 ianuarie, consilierii generali au aprobat un împrumut de 30 de milioane de euro, realocând fonduri din venituri obținute din privatizarea unor companii de stat. Fondurile vor fi asigurate din sumele rezultate din vânzarea de pachete de acțiuni, gestionate de Ministerul Finanțelor, și trebuie rambursate în maximum zece ani, având o perioadă de grație de câțiva ani, conform detaliilor din hotărâre.
### Contextul și evoluția crizei termoficării în Capitală
Aceasta nu este prima măsură de acest tip adoptată de autoritățile bucureștene. În ultimele trei luni, Primăria a aprobat deja un împrumut de 20 de milioane de euro pentru plata facturilor restante, în încercarea de a menține stabilitatea sistemului de încălzire în plin sezon rece. Cu toate acestea, cifrele indică faptul că problema este mult mai gravă, și poate necesita soluții mai ample, precum fuziunea cu ELCEN sau implementarea sistemului centralizat de încălzire, proiecte menite să eficientizeze și să securizeze alimentarea cu energie termică a capitalei.
Discuțiile despre situația financiare a termoficării din București au fost intense, mai ales după întâlnirea din decembrie, când primarul Ciprian Ciucu, împreună cu prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazaré, au analizat împreună soluțiile pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. În urma acestor discuții, s-a remarcat intenția guvernului de a crea un spațiu fiscal suplimentar pentru un împrumut, astfel încât serviciile de încălzire ale capitalei să poată fi menținute și în lunile următoare.
### Perspective și provocări viitoare
Deși autoritățile locale au făcut eforturi pentru a găsi soluții temporare, realitatea rămâne critică. Împrumuturile contractate sunt doar o parte dintr-un răspuns mai larg, ce necesită strategii pe termen lung pentru reabilitarea și modernizarea sistemului de încălzire al Bucureștiului. În același timp, măsurile de optare pentru fuziunea ELCEN și Termoenergetica pot fi soluții de durată, dar implementarea lor va necesita timp, resurse și consens politic.
Privind spre viitor, criza actuală evidențiază o nevoie urgentă de restructurare a managementului energetic al capitalei, precum și de creștere a surselor de venit pentru acoperirea costurilor pentru servicii esențiale. În timp ce autoritățile aplică măsuri imediate pentru a evita colapsul, nu este exclus ca în următoarele luni să fie nevoie de decizii dure, menite să asigure sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de termoficare al Bucureștiului.
