Primăria Capitalei a făcut recent un pas semnificativ în procesul de modernizare a infrastructurii culturale, semnând un contract de aproape 8,3 milioane de lei pentru reabilitarea clădirii Centrului Cultural Lumina, situat pe strada Regina Elisabeta. Imobilul de aproximativ 800 de metri pătrați are un statut special din cauza amplasamentului său în Zona Protejată nr. 06 – Subzona Cp1b, și încadră în clasa de risc seismic RS III, ceea ce implică necesitatea unor intervenții de consolidare pentru siguranța publicului și a patrimoniului. Conform documentației tehnice, investiția urmărește nu doar întărirea structurii, ci și creșterea performanței energetice a clădirii, cu scopul de a o transforma într-un spațiu cultural modern, multifuncțional, cu sală de spectacole.
Valoarea investiției a fost inițial estimată la 8,5 milioane de lei, dar contractul a fost atribuit pentru 8.33 milioane de lei, fără TVA, incluzând servicii de expertiză tehnică, proiectare și execuție. Intervențiile preconizate se vor realiza fără a afecta arhitectura originală sau integritatea zonei protejate, iar rezultatul final va fi o clădire adaptată noilor cerințe de siguranță și eficiență energetică, punând în valoare patrimoniul urban.
Însă, această veste bună vine într-un context deConflict politic intern, deoarece primarul general Ciprian Ciucu a anunțat intenția de a desființa Centrul Cultural Lumina, considerând instituția „nu mai are nicio rațiune de a exista” și terminând astfel o parte a discuției despre viitorul acesteia. Proiectul a fost inclus pentru scurt timp pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General, însă a fost respins categoric de aleșii locali, care au considerat necesar menținerea activităților culturale în cadrul acestei instituții.
Planurile inițiale ale primarului de a prelua activitatea Centrului Lumina și patrimoniul său în administrarea CREART, o instituție adesea criticată pentru gestionarea fondurilor publice, s-au lovit de opoziția decisivă a consilierilor. În timpul dezbaterilor, s-au adus în discuție achiziții spectaculoase, precum bradul de Crăciun cumpărat pentru peste 4.500 de euro, o sumă dezvăluită drept exorbitantă față de prețurile practicate în alte părți, și anumite contracte de milioane de euro pentru evenimente culturale, în mare parte derulate de firma susținută de structurale locale.
Încercarea de a transfera patrimoniul de la Centrul Cultural Lumina către CREART seamănă cu alte gesturi ale administrației publice, în care prioritățile se confruntă cu temeri de risipă și gestionare ineficientă a banilor publici. În ultimele ani, această instituție a fost acuzată de cheltuieli excesive, cu licitații pentru decoruri și evenimente deținând un buget considerabil, dar adesea criticate pentru lipsa de transparență.
Cât privește contractul câștigat de asocierea Santia Partner Construct – Yardman, acesta va asigura nu doar reabilitarea clădirii, ci și modernizarea acesteia pe o perioadă de aproape 19 luni. Firmelor le revine, astfel, sarcina de a transforma Lumina în încă o piesă a unui puzzle mai amplu de proiecte de infrastructură culturală, într-un context delicat al politicii locale și al gestionării fondurilor publice.
Momentan, planurile primarului pentru desființarea Centrului Cultural Lumina sunt oprite de opoziția aleșilor locali, iar perspectivele de a vedea această instituție revitalizată rămân în suspensie. În urmă cu doar câteva zile, politizarea acestor decizii a fost evidențiată de controverse legate de cheltuielile excesive ale altor instituții precum CREART, însă actuala situație arată cât de fragil este echilibrul între interesele administrative, financiare și culturale într-un oraș ce gravitează între modernizare și conservare. Pe măsură ce se vor derula aceste proiecte, va rămâne de văzut dacă Bucureștiul reușește să păstreze și să valorifice patrimoniul său cultural în condiții de transparență și responsabilitate.
