Ilie Bolojan, liderul PNL București, a încercat la începutul lunii februarie să-și înlocuiască o parte dintre președinții filialelor de sector, însă efortul său a fost dejucat în mod aparent de rezultatele dezamăgitoare ale filialelor din Sector 2, 3, 4 și 5, precum și de alte șase filiale din țară. Oficial, motivația pentru această remaniere venea din regula adoptată la congresul partidului din 2025, care stipula că liderii celor zece filiale cu cele mai slabe rezultate electorale trebuie schimbați, pentru a impulsiona performanța la nivel local și pentru a renaște încrederea în structurile partidelor de la nivel de bază. Însă, în cadrul ședinței Biroului Național Permanent a PNL, din 2 februarie, Bolojan nu a reușit să obțină cele două treimi din voturi necesare pentru debararea președinților, iar rezultatul a fost perceput ca o confruntare pierdută temporar.
Tensiunile din partid au escaladat deja și au generat reacții dure din partea unor membri importanți, precum Claudiu Săftoiu, prim-vicepreședinte al PNL Sector 2. Acesta s-a poziționat public împotriva demersurilor din vârful partidului, catalogând acțiunea ca fiind o decizie “discreționară” și “nestatutară”. Săftoiu, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE), a criticat în mod explicit tentativa de a dizolva conducerea organizației din Sectorul 2, afirmând că actuala echipă, condusă de senatorul Monica Anisie, reprezintă o echilibristică în fața provocărilor interne și externe. “Deciziile discutabile și nestaturare nu fac altceva decât să fragilizeze partidul la nivel local”, a declarat Săftoiu, răspunzând la întrebările ziarului local.
Reacțiile nu s-au limitat la Sectorul 2. Andrei Baciu, președintele PNL Sector 3, a ales să evite exprimarea clară a poziției sale, deși a fost vizat direct de eforturile de remaniere ale botoșăneanului. “Rezultatul votului din 2 februarie a fost clar împotriva președintelui PNL de a ne demite,” a spus Baciu, lăsând impresia că în interiorul partidului există o rezistență semnificativă față de aceste încercări de schimbare.
Situația este şi mai delicată în Sectorul 4, unde președintele Ionuț Stroe refuză să comenteze oficial despre tensiunile din partid și despre intențiile lui Bolojan. Singurul comentariu public rămas a fost acela că “rezultatul votului din 2 februarie a fost clar împotriva președintelui PNL de a ne demite,” o opinie care indică clariazarea unei opoziții interne acestei inițiative.
Încercarea de a restructura liderii filialelor de sector s-a intensificat după alegerea lui Ciprian Ciucu ca primar general al Capitalei. În decembrie 2025, Biroul Politic Național l-a desemnat să conducă o analiză asupra organizațiilor din sectoarele 2, 3, 4 și 5, pentru a propune măsuri de eficientizare internă. Această mutare a fost motivată de dorința de a spori performanța electorală și de a uni forțele din teritoriu, însă s-a soldat cu pierderea unui important coordonator, Hubert Thuma, fost președinte al Consiliului Județean Ilfov, care anterior avea responsabilitatea pentru sectorul București.
În timp ce în partid sfâșierile interne continuă, perspectiva unei reconciliere sau a unei schimbări semnificative rămâne incertă. Miza acestui conflict se leagă nu doar de lupta pentru controlul filialei, ci și de capacitatea PNL de a se poziționa mai ferm pe scena politică a Capitalei, unde concurența este acerbă și ambițiile liderilor de partid se ciocnesc de realitatea electorală. Într-un an electoral crucial, tensiunile actuale riscă să submineze eforturile de consolidare și de relansare a partidului, dacă nu vor fi gestionate cu mai multă înțelepciune și răbdare.
