Capitala continuă campania de consolidare a clădirilor cu risc seismic, prin reabilitarea a patru imobile vechi, extinse pe parcursul ultimului deceniu, în contextul unui efort național de reducere a vulnerabilității structurilor alegorice ale orașului. Anunțul oficial al Primăriei Bucureștielor trebuie întâmpinat ca un pas înainte în protejarea atât a patrimoniului arhitectural, cât și a cetățenilor, într-o zonă urbană unde peste 400 de imobile sunt încadrate în clasele de risc seismic I și II, conform ultimelor statistici.
Lucrări inaugurale pentru imobile cu valoare istorică și socială
Pe lista celor patru clădiri ce urmează să fie consolidate se află imobile cu semnificație istorică și culturală, dar și apartamentele unor locatari obișnuiți, situație ce ridică probleme de sensibilitate socială și administrativă. Unul dintre cele mai vechi este clădirea de pe strada Lipscani nr. 18-20, datând din 1880 și deținută în proporție de 78% de municipalitate, restul fiind de proprietate a CEC Bank. Costurile totale ale reabilitării se ridică la 162 milioane de lei, o investiție considerabilă, dar esențială pentru evitarea unui dezastru.
Un alt imobil cu un trecut emblematic este fostul Palat Credit Rural de pe bulevardul I.C. Brătianu, achiziționat de PMB în 2017, care va fi consolidat pentru suma de 40 milioane de lei. În plus, două blocuri de locuințe, din Calea Griviței și Calea Moșilor, datând din 1940 și, respectiv, din 1856 – ambele având statut de monument istoric – vor fi reabilitate pentru a asigura siguranța locatarilor și integritatea arhitecturală.
Termene și finanțare: un echilibru între planificare și realitate
Lucrările urmează să înceapă în anul 2027, fiind programate pentru o durată de două ani. Conform proiectului aprobat de Consiliul General, proprietarii vor fi relocați temporar în apartamente de necesitate sau în locuințe cu chirie, pentru a permite echipei de construcție să lucreze fără impedimente. În ciuda faptului că capitala deține peste 900 de imobile încadrate în clasele de risc seismic, doar 35 de clădiri au beneficiat, în ultimele trei decenii, de intervenții semnificative finanțate din fonduri publice.
Finanțarea lucrărilor provine în principal din bugetul de stat, prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, iar contribuția locală, de cel mult 15% din valoarea totală, este suportată de fondurile Primăriei. Pentru blocurile de locuințe, proprietarii vor putea recupera banii investiți în consolidare în termen de 5 până la 15 ani, o măsură menită să reducă povara financiară asupra cetățenilor.
O miză pe termen lung pentru siguranța urbană
Deși aceste proiecte reprezintă pași importanți spre un oraș mai sigur, provocările rămân semnificative. Modernizarea clădirilor cu risc seismic nu se face peste noapte, iar efortul necesar pentru reabilitarea întregului oraș este considerabil, fiind nevoie de continuitate în investiții și de implicare atât din partea autorităților, cât și din partea proprietarilor.
Este evident că, în ciuda întârziereii istorice, Bucureștiul își propune să reducă, pe termen lung, vulnerabilitatea construcțiilor vechi, pentru a proteja viețile și patrimoniul orașului. Anul 2027 va marca, astfel, începutul unei noi etape în eforturile de consolidare a capitalei, a cărei infrastructură construită înainte de secolul XX necesită atenție specializată și resurse constante. Într-o metropolă în continuă expansiune, siguranța structurală trebuie să devină o prioritate pentru orice administrație capabilă să enunțe planuri strategice pe termen lung.
