Declarații controversate ale premierului Pashinyan asupra Bisericii Apostolice Armene
Într-o declarație surprinzătoare, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a acuzat Biserica Apostolică Armeană că ar sprijini finanțarea ocultă a proceselor politice din țară. Comentariile au fost făcute pe data de 11 februarie 2026, în cadrul unei emisiuni difuzate de televiziunea publică din Armenia, unde liderul armean a comparat clerul critic al autorităților cu „islamismul radical”.
Pashinyan a declarat că deține informații, în curs de verificare, conform cărora fonduri obscure ar fi fost aduse în Armenia prin intermediul Bisericii, având scopuri politice. „Prin formatul Bisericii Apostolice Armene, fonduri umbrite sunt aduse în țară pentru a fi utilizate în scopuri politice”, a susținut acesta.
Critica Bisericii și apelul la neimplicare în politică
Prim-ministrul a subliniat că Biserica nu trebuie să se perceapă ca un „stat în interiorul unui stat” și a insistat pe nevoia ca instituțiile religioase să se abțină de la implicarea în viața politică a Armeniei. Pashinyan a declarat: „Biserica nu trebuie să fie participantă la viața politică internă a țării”.
Referindu-se la predicile din biserici, el a afirmat că din 2020 s-au auzit „texte politice, radicale” aproape în toate lăcașurile de cult din Armenia, o situație care i-a adus în minte „manifestări ale islamismului radical, cu care comunitatea internațională se luptă”. Pashinyan a reiterat că nu va renunța la cererea sa pentru demisia Catolicosului Garegin II, subliniind că acest aspect atinge securitatea și suveranitatea națiunii.
Puncte de vedere contradictorii și reacții din comunitate
Declarațiile prim-ministrului nu au fost primite cu aplauze de către toți cetățenii, crescută fiind tensiunea între diferitele sectoare ale societății armene. Uniunea Ortodoxă Duhovnicească din Armenia (UOJ) a reacționat, reamintind că un ierarh din Biserica Armeană a fost recent transferat din detenție preventivă în arest la domiciliu. Finanțarea și influența Bisericii în politicile statului ridică întrebări asupra unei posibile separări a bisericii de stat, o temă controversată în istoria modernă a Armeniei.
Criticii premierului Pashinyan avertizează că această retorică ar putea exacerba diviziunile interne și ar putea submina credința publicului în deschiderea și imparțialitatea guvernului. Opiniile pro și contra se împletesc, iar unii aleg să aprecieze inițiativa premierului de a trasa o linie clară între religie și politică, în timp ce alții consideră că atacurile la adresa Bisericii sunt un precedent periculos.
În acest climat tensionat, rămâne de văzut cum vor evolua relațiile dintre stat și Biserica Apostolică Armeană. Răspunsurile comunității religioase și reacțiile internaționale vor juca un rol cheie în modelarea viitorului politic al Armeniei, într-o perioadă marcată de incertitudini și provocări interne.
