Ungaria: sens giratoriu inutil și fonduri europene controversate
Un sens giratoriu construit cu 1,3 milioane de euro în Ungaria a devenit simbolul controverselor legate de utilizarea fondurilor europene și a guvernării premierului Viktor Orban. Proiectul, finalizat în 2023, trebuia să deservească un terminal de containere conectat la o linie ferată, însă aceasta din urmă nu a fost încă construită. Situația ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt cheltuite fondurile europene în țara vecină, pe fondul alegerilor parlamentare din 12 aprilie.
Primarul din Zalaegerszeg, Zoltan Balaicz, a declarat că proiectul căii ferate se află încă în faza de achiziții publice. Edilul a adăugat că un al doilea sens giratoriu, costând aproximativ 2,5 milioane de euro, este planificat pentru a sprijini logistic terminalul de containere, tot cu finanțare europeană. Criticii politicilor lui Orban consideră astfel de proiecte drept exemple de „elefanți albi”, investiții costisitoare cu beneficii limitate. Istvan Janos Toth, directorul Centrului de Cercetare a Corupției din Budapesta și originar din Zalaegerszeg, a numit sensul giratoriu un astfel de exemplu.
52.000 de proiecte finanțate de UE, multe rămase neterminate
Tibor Navracsis, ministrul Dezvoltării Regionale din Ungaria, a precizat că Uniunea Europeană a finanțat 52.000 de proiecte în Ungaria în perioada bugetară 2014-2020. Cu toate acestea, multe dintre aceste proiecte nu sunt finalizate sau funcționale. Un exemplu este o pasarelă pietonală construită în 2024 în Hatvan, care nu are o pădure în apropiere, contrar intenției inițiale. De asemenea, un turn de observare destinat turismului, dar cu o înălțime de sub un metru, a atras atenția presei. Astfel de exemple ilustrează risipa de fonduri și lipsa de eficiență în gestionarea proiectelor finanțate de UE.
Bruxelles blochează fonduri din cauza îngrijorărilor privind statul de drept
Comisia Europeană a suspendat fonduri în valoare de aproximativ 18 miliarde de euro pentru Ungaria din 2022, reprezentând 10% din PIB-ul țării. Decizia a fost luată din cauza îngrijorărilor legate de regresul democratic și lipsa independenței sistemului judiciar. Parlamentul European a reiterat aceste preocupări în decembrie 2025, condamnând încălcările statului de drept și utilizarea incorectă a fondurilor UE. Krisztian Orban, economist și fondatorul firmei de investiții Oriens, a explicat că, în primul deceniu de guvernare, Viktor Orban a profitat de fluxul constant al fondurilor europene pentru a menține un nivel de trai în creștere, lucru care i-a asigurat sprijinul electoral. „Acum, când aceste fonduri sunt blocate, acest echilibru s-a rupt”, a spus el.
Alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie sunt considerate cruciale. Potrivit ultimului sondaj realizat de Institutul Publicus, Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, ar obține 52% din voturi, în timp ce Fidesz, partidul lui Viktor Orban, ar acumula 39%.
