Viktor Orban, premierul Ungariei, a fost susținut de fostul președinte american Donald Trump înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026. Trump a transmis un mesaj de susținere pe rețelele de socializare, îndemnând cetățenii maghiari să voteze pentru realegerea lui Orban. Aflat la putere din 2010, Orban a implementat reforme și politici care au stârnit controverse atât la nivel național, cât și internațional.
Consolidarea puterii și modificarea constituției
Sistemul legislativ ungar a suferit transformări majore după ce, în 2011, Orban a impus o nouă Constituție, beneficiind de o majoritate de două treimi în parlament. Sute de acte normative au fost modificate, iar măsuri precum pensionarea forțată a unor magistrați au atras critici din partea Uniunii Europene. Curtea Constituțională a intervenit ulterior, invalidând unele prevederi legislative. Criticii au acuzat guvernul că a modificat regulile electorale pentru a-și consolida puterea, prin redesenarea districtelor și prin facilitarea votului pentru etnicii maghiari din regiune. Controlul statului a fost întărit prin instalarea loialiștilor în funcții cheie.
Guvernarea prin decrete și restricții
Începând cu 2022, Orban a guvernat prin decrete, invocând starea de urgență instituită în contextul războiului din Ucraina. Aceste măsuri au fost însoțite de restricții impuse organizațiilor neguvernamentale și de un control sporit asupra mediului academic. Open Society Foundations, fondată de George Soros, și-a închis biroul din Budapesta, iar Universitatea Central Europeană s-a mutat la Viena. Orban a respins acuzațiile de subminare a democrației, susținând că a primit un mandat clar de la alegători pentru a schimba legile. Totodată, guvernul a interzis marșurile Pride, invocând protecția copiilor și prezentându-se ca un apărător al valorilor creștine.
Politici economice și relații externe
Ungaria a adoptat, sub conducerea lui Orban, unele dintre cele mai aspre reguli de azil din Europa, în contextul crizei migrației din 2015. Țara a ridicat un gard la frontiera sa sudică și a oferit stimulente fiscale pentru a combate declinul demografic. Guvernul a fost acuzat de „capturarea” mass-mediei, presa de stat fiind considerată o portavoce a partidului Fidesz. Strategia „deschiderii către Est” a transformat Ungaria într-un punct de întâlnire pentru investițiile chineze, rusești și germane, dar a generat conflicte cu partenerii din UE și NATO. Deși a susținut oficial sancțiunile împotriva Rusiei, Orban a refuzat să renunțe la resursele energetice rusești. Relațiile cu Kievul s-au deteriorat, Ungaria blocând, de asemenea, un împrumut de 90 de miliarde de euro pe care UE intenționa să îl acorde Ucrainei. Pentru a-și echilibra bugetul, guvernul a impus taxe record pentru bănci, preluând active din pilonul privat de pensii și introducând impozite speciale.
Donald Trump l-a susținut pe Viktor Orban înaintea alegerilor din Ungaria, care au avut loc duminică, 12 aprilie.
