Pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, Ministerul Afacerilor Interne a stârnit o valvă de reacții pe rețelele sociale după ce a postat un fragment din poezia lui Mihai Eminescu, cu versuri greșite și un titlu eronat. Postarea a fost corectată ulterior, iar ministerul și-a cerut scuze pentru gafa comisă.
Versuri încurcate, reacții aprinse
Postarea inițială, care conținea versurile „De vezi codrii de aramă / De departe vezi albind / Ş-auzi mândra glăsuire/ A pădurii de argint,” era atribuită poeziei „De ce nu-mi vii”, când de fapt versurile corecte provin din lucrarea „Călin (file din poveste)”. Imediat după publicare, internauții au observat eroarea și au început să comenteze pe pagina ministerului.
„De ce nu-mi vii MAI strigau toate victimele nepăsării voastre, aşa,” a scris un utilizator, evidențiind astfel o neplăcere profundă față de o instituție care ar trebui să promoveze cultura națională și nu să o denatureze. Altele reacții au fost mai nuanțate, dar nu mai puțin critice: „Ați văzut codrii dar nu ați văzut poezia”, a comentat o persoană, sugerând că ministerul ar trebui să acorde mai multă atenție detaliilor culturale.
Scuze și corecții rapide
La scurt timp după tumultul creat, MAI a publicat o rectificare, formulându-și regretul față de eroarea comisă. „În postarea de astăzi, dedicată Zilei Culturii, am comis o eroare legată de poezia citată, scrisă de Mihai Eminescu. Regretăm eroarea și vă mulțumim tuturor celor care ați fost vigilenți și ne-ați ajutat să corectăm,” a transmis ministerul, reafirmându-și aprecierea pentru cultura națională.
Efectele acestei gafe nu sunt de neglijat. Eforturile de promovare a culturii ar trebui să fie exemplare, iar astfel de erori pot diminua mesajul pe care autoritățile doresc să-l transmită. O parte a opiniei publice consideră că ministerul se concentrează mai mult pe aspectele administrative decât pe cele culturale, ceea ce ridică întrebări legate de competențele anumitor angajați.
Cultura în era digitală
Această întâmplare ridică o problemă mai amplă legată de interacțiunea instituțiilor cu publicul pe platformele sociale. Într-o lume în care informația circulă rapid, erorile sunt rapid observate și comentate. De aceea, cineva ar putea argumenta că ministerul ar necesita o echipă dedicată de comunicare, care să se asigure că mesajele transmise sunt nu doar corecte, ci și conforme cu așteptările societății.
Critica generează o responsabilitate mai mare. Aceste postări nu sunt doar simple declarații; ele trebuie să reflecte respectul față de patrimoniul cultural al României. Într-o perioadă în care literatura este uneori eclipsată de muzica modernă sau de cultura pop, o instituție de stat are datoria de a promova valori autentice, și nu de a le reduce la nivel de amatorism.
Reacțiile observate pun în evidență, pe de o parte, nevoia de un control mai atent al mesajelor oficiale, dar și dorința oamenilor de a vedea o responsabilitate reală și un respect față de moștenirea culturală. Ministerul, în încercarea sa de a celebra o figură emblematică a literaturii române, a avut de înfruntat un val de scepticism și ironie, dar a avut și șansa de a remedia rapid greșelile.
Această situație ar putea fi privită ca un semnal de alarmă pentru toate instituțiile care folosesc social media, amintind că, în era informației rapide, fiecare cuvânt contează.
