Mihai Eminescu, 176 de ani de la naștere: Poetul care a modelat literatura română

Pe 15 ianuarie, România îl omagă pe Mihai Eminescu, simbol al culturii naționale și considerat fondatorul literaturii române moderne. În 2026, se vor împlini 176 de ani de la nașterea lui, un moment de reflecție asupra influenței sale profunde în literatura și în spiritul românesc.

Eminescu, născut la Botoșani, a fost al șaptelea copil al familiei Eminovici. Conflictele legate de data exactă a nașterii sale au fost lămurite în urma găsirii registrului oficial al bisericii Uspenia, care atestă data de 15 ianuarie 1850. „Copilăria sa a fost marcată de un cadru familial stimulativ, ce i-a sădit dragostea pentru literatură”, afirmă istoricul literar Ana Rădulescu.

Pasiunea pentru literatură și debutul artistic

Eminescu a început să scrie la o vârstă fragedă, debutând în 1866 cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”. Iosif Vulcan i-a publicat poeziile în revista „Familia”, ocazie cu care i-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu, o transformare notabilă pentru cariera sa. De-a lungul anilor, contactul cu personalități ale vremii, precum Ion Luca Caragiale, i-a îmbogățit perspectiva asupra artei și literaturii.

Între 1869 și 1872, Eminescu a studiat la Universitatea din Viena, unde s-a implicat activ în cercuri literare. „Perioada de la Viena a fost esențială pentru formarea sa intelectuală. Acolo și-a lărgit orizonturile și și-a consolidat relațiile cu alte figuri importante din literatura română”, precizează criticul literar Mihai Iovănel.

Eminescu, vocea literaturii române

Opera lui Eminescu a redefinit poezia românească prin originalitatea și profunzimea sa. Poezii precum „Luceafărul” și „Scrisorile” îmbină teme universale cu specificul românesc, oferind o reflecție asupra identității naționale. „Eminescu a reușit să capteze esența sufletului românesc și să o exprime în termeni literari de o frumusețe aparte”, declară criticul literar Elena Săftoiu.

Aceasta a ajuns să fie considerată nu doar un poet, ci și un ziarist și un critic social. Articolele sale publicate în ziarul „Timpul” reflectă angajamentul său față de justiție și adevăr, participând activ la discuțiile politice ale vremii. „Poezia și proza lui Eminescu sunt interconectate – fiecare lucrare literară este o oglindă a contextului social pe care l-a trăit”, adaugă Săftoiu.

Ultimii ani și moștenirea literară

Din păcate, viața lui Eminescu s-a curmat prematur. După 1883, poetul a început să sufere de o boală mintală severă, fiind internat în mai multe sanatorii. A murit pe 15 iunie 1889, la doar 39 de ani, lasând în urma sa o moștenire literară inegalabilă.

Obiectivul de celebrare a operei sale se regăsește pe agenda instituțiilor culturale românești, care, în 2026, vor organiza o serie de evenimente dedicate. „Aceste activități vor aduce mai aproape generațiile actuale de valorele literare pe care Eminescu le-a transformat în patrimoniu național”, afirmă curatorul muzeului de literatură română.

Mihai Eminescu rămâne farul literaturii române, o figură care continuă să inspire, un poet al gândului și al emoției profunde, a cărui influență se simte și astăzi în cultura românească. Cu ocazia aniversării sale, România nu doar că își aduce un omagiu, dar reafirmă angajamentul de a păstra vii valorile culturale ce definesc identitatea națională.