Un nou raport a scos la iveală date alarmante despre expunerea oamenilor la microplastice, arătând că aceste particule minuscule pătrund în organismul nostru din surse cotidiene surprinzătoare, inclusiv spitale, jucării pentru copii și chiar vopsele. Cercetările arată că această „furtună de microplastice” este alimentată de căi de expunere încă insuficient înțelese, ridicând semne de întrebare serioase cu privire la sănătatea publică.
Microplasticele, de la spitale la casele noastre
Studiul, intitulat „Explorarea expunerilor zilnice la microplastice”, a analizat peste 350 de studii anterioare, trasând o hartă detaliată a expunerii la aceste particule periculoase. Rezultatele relevă o imagine complexă, cu surse diverse și potențial periculoase. Microplasticele pot ajunge în organism prin inhalare, prin ingestie sau chiar prin contact direct, acumulându-se în organe și crescând riscul de inflamație, leziuni celulare și afecțiuni cardiovasculare.
În spitale, cercetările au demonstrat că microplasticele pot fi introduse în corp prin intermediul dispozitivelor medicale și tratamentelor. Sălile de operație pot conține până la 9.258 de particule pe metru pătrat în timpul unei singure intervenții. Cateterele cardiace, implanturile mamare din silicon, implanturile ortopedice și fluidele intravenoase sunt doar câteva dintre sursele de expunere. Un aspect îngrijorător este reprezentat de bebelușii prematuri care pot primi până la 115 particule de microplastic în doar 72 de ore de hrănire intravenoasă.
Totodată, jucăriile pentru copii, precum cuburile de construcție și covorașele de joacă, pot elibera microplastice în mediul în care aceștia se joacă. Deoarece copiii inhalează mai mult aer pe kilogram de greutate corporală și înghit mai mult praf, expunerea lor este mai mare decât cea a adulților. Laptele praf pentru sugari reprezintă, de asemenea, o sursă de expunere.
Geoingineria, o sursă viitoare de poluare?
Un aspect cu atât mai îngrijorător al raportului se referă la potențialul impact al intervențiilor climatice emergente asupra expunerii la microplastice. Una dintre propunerile discutate este injectarea de aerosoli în stratosferă, o formă de geoinginerie solară. Această tehnică, promovată de țări precum Regatul Unit și Statele Unite, presupune dispersarea unor cantități mari de particule la altitudini mari.
Deja există numeroase brevete care descriu eliberarea de particule, inclusiv particule polimerice de dimensiuni microscopice, la altitudini de până la 20 km în atmosferă. Această practică ar putea crea o nouă sursă de microplastice, contribuind la poluarea la scară largă. Raportul menționează că precipitațiile conțin deja microplastice provenite din uzura anvelopelor auto, a materialelor textile sintetice și a îmbrăcămintei.
Acțiuni imediate pentru un viitor fără plastic
Raportul subliniază că este esențială o abordare preventivă. Cercetătorii solicită factorilor de decizie să acționeze rapid, accelerând cercetarea privind impactul asupra sănătății și acordând prioritate atenuării poluării. Este necesară o schimbare fundamentală de mentalitate, în care plasticul să nu mai fie soluția universală pentru orice problemă de proiectare, de la pliculețele de ceai la jucării.
Dr. Heather Leslie, cercetătoarea care a condus studiul, subliniază că expunerea la microplastice este omniprezentă, nu doar din produsele pe care le recunoaștem, ci și din sistemele și procesele la care majoritatea oamenilor nici nu se gândesc. Acțiunile individuale și colective sunt necesare pentru a reduce expunerea la aceste particule nocive.
Autoritățile au promis că vor lua măsuri concrete în următoarele luni.
