Curtea de Conturi: Pierderi de 6,8 miliarde de lei și recuperări insignifiante
Curtea de Conturi a României a identificat, între anii 2018 și 2024, pierderi de 6,8 miliarde de lei la companiile de stat și în rândul autorităților publice locale și centrale. Conform unui raport obținut de redacția noastră, până în prezent au fost recuperați doar șase milioane de lei, ceea ce reprezintă o recuperare de doar 0,09% din prejudiciile identificate.
În perioada menționată, auditorii Curții au inițiat 529 de sesizări penale către parchetele din întreaga țară, dintre care 12 au avansat către instanțe. Cu toate acestea, majoritatea cazurilor – peste jumătate – au fost clasate. Avocatul Mario Bălulescu atrage atenția asupra faptului că multe dintre sesizări au fost trimise cu întârziere, lăsând neregulile să se prescrie înainte de a ajunge în instanță.
Controale întârziate și nereguli persistente
Un exemplu elocvent este cazul Primăriei Găgești din județul Vaslui. Auditori au descoperit prejudicii de 140.000 de lei încă din 2010, dar sesizarea către procurori a fost făcută abia în 2023, după treisprezece ani. Dosarul a fost clasat fără a fi supus unei analize amănunțite. „Sesizările aveau sens doar ca act de conformitate instituțională, nu ca instrument real de tragere la răspundere penală,” afirmă Bălulescu.
Situația se agravează când se analizează ritmul lent al parchetelor. De exemplu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor a înregistrat, abia în 2025, două dosare pentru nereguli raportate de Curtea de Conturi în 2019 și 2020. Această întârziere indică „o gravă disfuncționalitate” în sistemul judiciar, care ar putea fi considerată infracțiune de neglijență în serviciu, spune avocatul.
Sistem nefuncțional și imunitate legislativă
Cazurile de pierderi financiare sunt de-a dreptul alarmante, iar Curtea de Conturi pare impotentă în a asigura recuperarea prejudiciilor. „Raportările sunt deosebit de grave. Nu mai puțin de 59 de dosare au fost plimbate de la un parchet la altul, fără a se ajunge la nicio concluzie concretă,” detaliază Bălulescu. Un exemplu este dosarul Primăriei Slatina, care a fost clasat după ce a trecut prin mâinile mai multor parchete.
O problemă suplimentară este reprezentată de legile emise începând din 2012, care au oferit angajaților statului amnistie pentru banii încasați nelegal. Patru astfel de legi au fost adoptate, protejându-i pe cei care au primit sporuri nejustificate.„Aceste legi subminează rolul Curții de Conturi, transformând-o într-un organ de semnalare fără consecințe reale,” comentează Bălulescu.
Curtea de Conturi, fostul șef Mihai Busuioc și actuala președintă Mirela Călugăreanu nu au oferit un răspuns referitor la aceste suspiciuni de ineficiență. Deși am solicitat două rapoarte de control specifice, comunicarea a fost absentă.
Pe teren, realitatea este diferită. Comuna Măstăcani din Galați a avut parte de controale anterioare, fiind implicată în scandaluri de corupție. Auditori au descoperit utilizarea necorespunzătoare a fondurilor pentru cheltuieli absurde, cum ar fi ridicarea cadavrelor de animale într-o perioadă fără decese oficiale. Chiar și așa, urmărirea penală este puțin probabil să aibă un rezultat, având în vedere vechimea faptelor.
Așadar, în fața acestor date alarmante, rămâne întrebarea: cât timp va mai dura ca sistemul de justiție și instituțiile de control să se coordoneze eficient pentru a proteja banii publici? Comunitatea așteaptă răspunsuri și, mai ales, acțiuni concrete.
