O dietă bogată în grăsimi și zahăr, consumată în perioada copilăriei timpurii, poate modifica modul în care creierul controlează alimentația, conform unui studiu recent. Schimbările constatate persistă chiar și după ce dieta și greutatea se îmbunătățesc, sugerând efecte de durată asupra comportamentului alimentar. Cercetările au fost realizate la un institut de prestigiu din cadrul University College Cork.
Efectele dietei bogate în zahăr și grăsimi asupra creierului
Studiul indică faptul că expunerea timpurie la alimente cu un conținut ridicat de grăsimi și zahăr poate reprograma anumite regiuni ale creierului, implicate în controlul apetitului și echilibrului energetic. Aceste modificări pot persista până la vârsta adultă, chiar dacă dieta și greutatea se normalizează ulterior. Cercetătorii au descoperit că aceste schimbări ascunse sunt legate de perturbări în hipotalamus, o zonă crucială pentru reglarea comportamentului alimentar.
Copiii sunt adesea expuși la medii în care alimentele bogate în grăsimi și zahăr sunt ușor accesibile și intens promovate. Studiul subliniază importanța de a înțelege consecințele pe termen lung ale acestei expuneri repetate. Cercetările au fost publicate într-o revistă științifică de renume.
Potențialul intervențiilor asupra microbiotei intestinale
Studiul a explorat și posibile modalități de atenuare a acestor efecte. Intervențiile care vizează microbiota intestinală, inclusiv utilizarea unei tulpini bacteriene benefice și a fibrelor prebiotice, s-au dovedit promițătoare. Aceste fibre prebiotice se găsesc în mod natural în alimente precum ceapa, usturoiul, prazul, sparanghelul și bananele.
Într-un model preclinic pe șoareci, cercetătorii au observat că o dietă bogată în grăsimi și zahăr a provocat schimbări durabile în comportamentul alimentar. Aceste schimbări au continuat până la vârsta adultă. Dr. Cristina Cuesta-Marti, prima autoare a studiului, a declarat că „descoperirile noastre arată că ceea ce mâncăm la începutul vieții contează cu adevărat”.
Implicații pentru sănătatea publică
În cercetare se explică că „expunerea dietetică timpurie poate lăsa efecte ascunse, pe termen lung, asupra comportamentului de hrănire, care nu sunt vizibile imediat doar prin prisma greutății.” Studiul sugerează că susținerea unei microbiote intestinale sănătoase încă de la naștere poate contribui la menținerea unor comportamente alimentare mai sănătoase la vârsta adultă. Această cercetare are implicații importante pentru sănătatea publică, subliniind importanța unei alimentații echilibrate în perioada copilăriei timpurii. Dr. Harriet Schellekens, investigator principal al studiului, a explicat că ”vizarea microbiotei intestinale poate atenua efectele pe termen lung ale unei diete nesănătoase la începutul vieții asupra comportamentului alimentar ulterior”.
