Într-o analiză recentă, s-a constatat că peste 60% dintre copiii australieni, cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani, continuă să folosească rețelele sociale, la patru luni de la implementarea unei interdicții la nivel național pentru minori. Studiul, realizat de Fundația Molly Rose și YouthInsight, arată că măsura nu a avut impactul scontat în ceea ce privește limitarea accesului tinerilor la platformele online.
Eșecul restricțiilor în practică
Concret, cercetarea a relevat că trei din cinci adolescenți care aveau conturi pe rețelele sociale înainte de luna decembrie încă le utilizează. Mai mult, peste jumătate dintre utilizatorii minori de TikTok, YouTube și Instagram declară că accesează fără probleme platformele. Un procent semnificativ, de două treimi dintre tinerii care utilizează YouTube, susțin că platforma nu a luat nicio măsură pentru a le restricționa accesul. Situația este similară și în cazul Snapchat, Instagram și TikTok, unde peste 60% dintre utilizatori raportează lipsa oricărei acțiuni de blocare a conturilor.
Deși restricțiile au fost implementate cu scopul de a spori siguranța online a copiilor, jumătate dintre aceștia consideră că nu s-a schimbat nimic în acest sens. Mai mult, unul din șapte copii chestionați se simt chiar mai puțin protejați decât înainte de impunerea interdicțiilor. Legea australiană prevede amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni pentru companiile de tehnologie care nu respectă reglementările privind accesul minorilor la rețelele sociale.
Reacțiile părinților și implicarea altor state
Un sondaj YouGov efectuat în martie a indicat faptul că 61% dintre părinți au observat efecte pozitive, cum ar fi o interacțiune mai mare față în față și o relație părinte-copil îmbunătățită. Cu toate acestea, aproape 40% dintre părinți au menționat efecte negative, inclusiv o inegalitate digitală crescută și migrarea copiilor către platforme mai puțin reglementate.
Guvernul britanic analizează o interdicție similară, iar rezultatele consultării publice sunt așteptate în această vară. Andy Burrows, director al Fundației Molly Rose, a declarat că datele ridică semne de întrebare privind eficiența unei interdicții totale și consideră că este necesară o legislație mai strictă pentru companiile de tehnologie. Grecia a anunțat recent că va interzice accesul persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale și a solicitat Comisiei Europene să adopte o legislație similară la nivelul Uniunii Europene. În România, președintele Nicușor Dan nu a comentat public pe marginea acestui subiect. Premierul Ilie Bolojan nu a formulat încă o declarație pe marginea acestui subiect.
În prezent, Europa asistă la o dezbatere intensă cu privire la modalitățile cele mai eficiente de a proteja copiii în mediul online. Rezultatele analizei din Australia, alături de evoluțiile legislative din alte state, vor modela probabil viitoarele politici europene în acest domeniu.
