Peter Magyar deschide calea pentru continuarea importurilor de energie rusească de către Ungaria
Peter Magyar, posibil viitor premier al Ungariei, a anunțat că țara sa va continua să caute cele mai avantajoase surse de energie, inclusiv din Rusia. Această declarație vine la scurt timp după ce alegerile din 12 aprilie au consemnat o schimbare de putere, punând în discuție direcția politică a țării în ceea ce privește aprovizionarea cu energie. Declarația sa pare să contrazică planurile anterioare de eliminare treptată a importurilor de energie rusească.
Prioritate: prețul cel mai mic
La prima sa conferință de presă, Magyar a subliniat importanța obținerii celei mai ieftine energii disponibile. „Nimeni nu poate schimba geografia. Rusia și Ungaria vor rămâne aici. Guvernul va procura țiței și gaze în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, a declarat acesta, evidențiind pragmatismul viitorului guvern.
Comentariile lui Magyar au apărut într-un context european tensionat. Uniunea Europeană a salutat înlocuirea lui Viktor Orban, care s-a opus frecvent tranziției energetice propuse de blocul comunitar. În același timp, UE își propune eliminarea treptată a energiei rusești până la sfârșitul anului 2027. Poziția lui Magyar alimentează îngrijorări cu privire la alinierea Ungariei la politicile energetice ale UE. El a sugerat că UE ar trebui să „ridice sancțiunile” asupra energiei rusești.
Dependența energetică și dificultățile Ungariei
Ungaria rămâne, în prezent, una dintre cele mai dependente țări din UE de energia rusească, cu importuri care acoperă aproximativ 90% din necesar. Infrastructura energetică a țării este vulnerabilă, așa cum s-a demonstrat în urma avarierii conductei Drujba, o rută crucială pentru transportul petrolului rusesc prin Ucraina.
Fluxurile prin Drujba au scăzut la zero în februarie și martie. Ungaria, fiind o țară fără ieșire la mare și cu puține alternative, a fost forțată să utilizeze rezervele strategice și să reducă producția rafinăriei. Pentru a atenua deficitul, MOL, singura rafinărie din Ungaria, a crescut importurile maritime prin terminalul croat Omišalj. În martie, importurile maghiare prin Croația au ajuns la aproximativ 100.000 de barili de petrol pe zi, inclusiv țiței livrat din Libia și Norvegia.
Analistii economici subliniază impactul financiar al înlocuirii petrolului rusesc cu surse alternative. Chiar și cu asigurarea volumelor prin Croația, costurile mai mari ale materiilor prime afectează marjele de profit. Perspectiva continuării importurilor de energie rusească subliniază complexitatea geopolitică și economică cu care se confruntă Ungaria.
