Judecătorii Curții Constituționale au decis, miercuri, printr-un vot de 6 la 3, că legea care majoră vârsta de pensionare a magistraților și micșorează cuantumul pensiilor de serviciu este constituțională. Aceasta decizie, ce a rezultat după cinci amânări, deschide acum calea pentru ca proiectul să fie trimis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
Legea, susținută de Guvernul Ilie Bolojan, prevede o serie de reforme importante pentru sistemul judiciar românesc, inclusiv o perioadă de tranziție de 15 ani în care vârsta de pensionare va fi mărită progresiv până la 65 de ani. Radu Marinescu, ministrul Justiției, a declarat că „s-a încheiat o dispută constituțională” și a încurajat magistrații să rămână în sistem, subliniind importanța stabilității în cadrul acestuia.
Însă, decizia CCR are implicații nu doar pentru magistrați, ci și pentru finanțele publice. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că va solicita Comisiei Europene reanalizarea cererii de plată de 231 de milioane de euro din PNRR, bani care erau condiționați de adoptarea acestei legi. Comisia Europeană stabilise un termen limită pentru îndeplinirea jalonului, însă amânările repetate au afectat implementarea acestuia.
Reacția autorităților a fost diversificată. Nicușor Dan a salutat decizia CCR, considerând-o un „gest de echitate” și o recalibrare a modului în care sunt tratate pensiile magistraților. „Așteptările societății privind echitatea în acest domeniu sunt mari”, a adăugat el.
De cealaltă parte, Ligia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a exprimat îngrijorări serioase. Aceasta a declarat că „independența justiției nu este negociabilă” și a subliniat că ICCJ va utiliza toate instrumentele legale pentru a o apăra. Într-o declarație pentru HotNews, Savonea a menționat că ICCJ va sesiza instituțiile europene competente dacă va fi necesar.
Discuțiile despre lege au generat controverse și în interiorul CCR. Votul a fost împărțit, iar cei trei judecători care s-au opus au argumentat că legea ar putea să discrimineze anumite categorii de magistrați. „Este o lege care utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative”, a declarat Gheorghe Stan, unul dintre cei care au votat împotriva legii.
Decizia CCR nu este în finalul căii legale. Legea urmează să fie promulgată de președinte, iar termenul de aplicare ar putea fi modificat, având în vedere întârzierea cauzată de amânările anterioare. Proiectul are în vedere o creștere treptată a vârstei de pensionare, ceea ce îi va permite guvernului să gestioneze pe termen lung planurile de pensie, precum și finanțele publice.
Ce se va întâmpla în continuare este incert. Deși parlamentarii susțin că reformele sunt necesare pentru asigurarea echității și sustenabilității sistemului de pensii în justiție, criticile din parte ICCJ și a unor organizații internaționale sugerează că povestea acestui proiect legislativ nu s-a încheiat.
Oportunitățile și provocările rămân în continuare pe masa autorităților, iar viitorul magistraților români se află acum într-o zonă gri, departe de certitudine. Hotărârile luate vor modela nu doar viitorul justiției, ci și modul în care este perceput sistemul judiciar de către cetățeni.
