Nouă foști directori ai multinaționalei franceze Lafarge, inclusiv fostul CEO, au fost condamnați la închisoare pentru finanțarea unor grupări teroriste, printre care Stat Islamic, în Siria. Decizia a fost luată de un tribunal din Paris, în urma unui dosar care a zguduit lumea afacerilor. Fostul director general al companiei, Bruno Lafont, a primit o pedeapsă de șase ani de închisoare cu executare imediată.
Instanța a pronunțat sentințe cu închisoare și pentru alți șapte foști directori ai producătorului de ciment. Pedepsele acestora variază între 18 luni și șapte ani. Christian Herrault, fost director general adjunct, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu mențiunea de executare imediată a pedepsei.
Cum a ajuns Lafarge să finanțeze terorismul
Oficialii companiei Lafarge au fost acuzați că au plătit, prin intermediul filialei sale siriene, Lafarge Cement Syria (LCS), sume considerabile de bani unor grupări jihadiste. Printre acestea, Stat Islamic (SI) și Jabhat al-Nosra, ambele clasificate ca organizații teroriste. Scopul acestor plăți era menținerea activității unei fabrici de ciment din Jalabiya, în nordul Siriei, în timpul conflictului armat.
Lafarge investise 680 de milioane de euro în această fabrică, finalizată în 2010. În timp ce alte multinaționale au părăsit Siria în 2012, Lafarge a continuat să opereze, evacuând doar personalul străin. Activitatea angajaților sirieni a fost menținută până în septembrie 2014, când SI a preluat controlul fabricii. În această perioadă, LCS ar fi plătit intermediari pentru a se aproviziona cu materii prime de la SI și alte grupări, dar și pentru a facilita circulația personalului și a mărfurilor.
Implicațiile financiare și legale
În octombrie 2022, Lafarge SA a recunoscut în Statele Unite ale Americii că a plătit aproape șase milioane de dolari către SI și Jabhat Al-Nosra. Compania a acceptat să plătească o amendă de 778 de milioane de dolari. În Franța, Lafarge riscă o amendă de până la 1,125 milioane de euro pentru finanțarea terorismului. Încălcarea embargoului atrage o amendă mai consistentă, de până la zece ori valoarea infracțiunii.
Dosarul include și o investigație privind complicitatea la crime împotriva umanității, în Siria și Irak, aflată încă în faza de instrucție. Aceste acuzații adâncesc și mai mult impactul negativ asupra reputației companiei.
În contextul politic actual, premierul Ilie Bolojan nu a făcut încă nicio declarație publică referitoare la acest caz, dar este așteptat ca Executivul să monitorizeze evoluțiile și să analizeze implicațiile. Nicușor Dan, președintele României, nu a făcut nicio declarație. Marcel Ciolacu, președintele PSD, nu a comentat încă pe marginea acestui subiect. George Simion, președintele AUR, ar putea aborda subiectul, având în vedere agenda politică. Călin Georgescu, candidat controversat, nu a comentat. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, nu a comentat.
În urma condamnărilor, avocații foștilor directori au anunțat că vor face apel.
