Tăierea normei de hrană, o măsură controversată
Secretarul de Stat la Finanțe, Daniela Pescaru, a propus, în cadrul ședinței coaliției de luni, 16 februarie, la Palatul Victoria, tăierea normei de hrană pentru toți angajații statului, inclusiv pentru militari și polițiști. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a confirmat că această măsură va afecta “pentru toată lumea”, estimând un impact bugetar de aproximativ 2,4 miliarde de lei. Acesta argumentează că din total, aproape o treime din suma menționată revine Ministerului Apărării, ceea ce s-ar traduce în circa 800 de milioane de lei.
Disensiuni în rândul miniștrilor
Declarațiile lui Kelemen Hunor au stârnit reacții vehemente din partea unor membri ai Guvernului. Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a respins categoric propunerea, afirmând că va refuza să semneze orice document care preconizează eliminarea normei de hrană pentru militarii Armatei Române. “Această normă a fost stabilită cu scopul de a răspunde nevoilor specifice ale militarilor, având în vedere activitățile lor”, a declarat Miruță.
Mai mult, ministrul a subliniat că norma de hrană este esențială și că, deși cheltuielile pot fi reduse în alte zone, aceasta nu poate fi o opțiune. “Reducerea cheltuielilor nu poate veni din eliminarea normei de hrană, din micșorarea salariilor sau din diminuarea numărului de militari”, a adăugat Radu Miruță.
Un buget sub presiune
Decizia Guvernului Bolojan de a face economii prin tăieri de cheltuieli este mai mult decât o simplă măsură fiscală; este o reacție la presiunea bugetară resimțită în contextul economic actual al României. Execuția bugetară preconizată pentru anul în curs vizează reducerea de aproximativ trei miliarde de lei, iar diverse ministere sunt supuse reorganizărilor și ajustărilor financiare.
Într-o încercare de a implementa aceste măsuri, s-a convenit că Ministerul Sănătății va renunța la tăierea cu 10% a cheltuielilor destinate personalului spitalelor publice, iar rectorii universităților nu vor mai fi obligați să își reducă cheltuielile până la începutul anului universitar. Aceste concesii arată că Guvernul caută soluții alternative pentru a menține stabilitatea instituțiilor publice fără a afecta direct salariile angajaților.
Opinii divergente în interiorul coaliției
Dezbaterea despre tăierea normei de hrană a evidențiat și divergențele din cadrul coaliției guvernamentale. Deși subiectul a fost discutat deschis, reacțiile prompte ale unor miniștri evidențiază factori politici și administrative care complică implementarea unor asemenea măsuri.
În timp ce unii lideri politice susțin că reconfigurarea cheltuielilor publice este crucială, alții, precum Miruță, insistă că anumite beneficii ale salariaților din sectorul public nu ar trebui compromise. “Obiectivul nostru trebuie să fie găsirea echilibrului între sustenabilitatea bugetară și drepturile angajaților”, a afirmat acesta.
Pe măsură ce discuțiile continuă, România se află într-o situație delicată, încercând să gestioneze provocările financiare fără a sacrifica bunăstarea angajaților din sectorul public. Un consens trebuie găsit rapid, având în vedere impactul social și economic pe care aceste măsuri îl pot avea asupra comunității.
