Iurie Leancă își asumă responsabilitatea în dosarul fraudei bancare: „M-am grăbit să nu-mi dau demisia”

Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a recunoscut recent că regretă că nu și-a dat demisia mai devreme în contextul scandalului privind frauda bancară. Declarațiile acestuia au fost făcute în cadrul primei ședințe de judecată din acest an în procesul lui Vladimir Plahotniuc, unde Leancă a fost chemat să depună mărturie în calitate de martor al apărării.

Leancă a subliniat că „este important să sper să nu se uite ce am făcut în calitate de ministru și premier”. El a admis că singurul lucru pe care și-l poate reproșa este întârzierea demisiei sale. „Dimensiunea reală este că guvernul urmează să vină cu aceste garanții, iar discuția a început în iunie ca o soluție”, a declarat Leancă. Cu toate acestea, el nu a avansat acuzații directe, lăsând loc pentru speculații.

Atacurile raider și tăcerea complice

Fostul premier a adăugat că bănuiește că „atacurile raider” au început mai devreme decât s-a crezut, menționând că acestea ar fi putut fi susținute de „actori din Republica Moldova și din afară”. Cu toate acestea, când a fost întrebat să numească anumiți indivizi sau grupuri implicate, Leancă a refuzat. „Nu mă faceți acum să dau nume, pentru asta există acest dosar”, a spus el, referindu-se la complexitatea cazului și la implicațiile juridice.

Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a reiterat afirmațiile lui Leancă, susținând că martorul nu a primit indicații din partea fostului lider democrat. „Dumnealui a comunicat instituțiile responsabile de gestionarea sistemului financiar bancar, iar multe dintre acestea erau atribuite PLDM”, a explicat Rogac, subliniind implicarea altor partide politice în procesul decizional.

Controversele din sistemul bancar

În această context, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a descris declarațiile lui Leancă drept irelevante pentru dosar, menționând că „a vorbit despre acțiuni post-factum care nu ne ajută să înțelegem rolul lui Plahotniuc și al lui Șor”. Aceste comentarii pun într-o lumină controversată atât activitatea fostului premier, cât și acțiunile celor din jurul său.

Investigația privind frauda bancară a scos la iveală nu doar neglijența în gestionarea fondurilor, ci și presiuni politice semnificative. Se pare că, pe parcursul anului 2014, Guvernul condus de Leancă a fost presat să acorde garanții financiare pentru a evita o criză majoră, situație care a fost alimentată de declarații făcute de actori politici aparent independenți.

„Înainte de a elibera garanțiile, am vrut să mă asigur că toate ramurile puterii din R. Moldova sunt la curent cu situația de criză profundă”, a mărturisit Leancă, evidențiind nevoia de transparență și responsabilizare în fața crizei sistemului bancar.

Aceste mărturii și controversele din jurul lor ar putea influența rezultatul procesului și implicațiile legale pentru toți cei implicați. Fostul premier, împreună cu alte persoane de decizie, se confruntă cu acuzații grave în cazul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, o altă dimensiune a acestei povești pline de mistere și acuzații.

Frauda bancară rămâne un subiect fierbinte în Republica Moldova, iar evoluțiile din acest caz vor continua să capteze atenția publicului și a autorităților. Această situație complexă oferă o strană asupra modului în care puterea politică și economică poate influența bunăstarea unei națiuni, lăsând în urmă întrebări asupra responsabilității și transparenței în conducerea statului.