Achiziții controversate în București: tehnologie de lux în plină austeritate bugetară
Finalul anului 2025 a adus, în mod paradoxal, o serie de achiziții de tehnologie de ultimă generație din partea unor instituții publice bucureștene, contrar discursului oficial despre austeritate și controalele dure asupra cheltuielilor. În timp ce Guvernul ales promovează o politică de reducere a cheltuielilor, anumite entități din Capitală au ales să investească sume importante în telefoane mobile de lux, cauzând stupoare în rândul cetățenilor și specialiștilor în gestionarea resurselor publice.
Investiții de zeci de mii de euro în telefoane de ultimă generație
Cea mai vizibilă achiziție a fost realizată de către Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog din Sectorul 1, care a cheltuit peste 39.278 de lei pentru un lot de telefoane inteligente Apple. Concret, instituția s-a dotat cu un iPhone 17 Pro Max de 512GB și două modele iPhone 17 Pro, toate personalizate cu culoarea „Cosmic Orange”, o alegere neobișnuită pentru o unitate medicală. La aceste sume s-au adăugat și trei seturi de căști AirPods Pro, fiecare depășind suma de o mie de euro, detalii menționate în documentele de achiziție.
Deși aceste cheltuieli sunt catalogate drept “achiziție aparatură și accesorii în cadrul Programului pentru servicii de sănătate,” lipsa clarificărilor cu privire la impactul real al acestor gadgeturi asupra calității actului medical sau a proceselor medicale rămâne un subiect de dezbatere. În condițiile în care unitatea are ca scop combaterea problemelor de sănătate mintală și a traficului de droguri, utilizarea unor dispozitive din gama de lux pare a fi mai mult un simbol al statutului decât un instrument esențial pentru activitatea de zi cu zi.
Sectorul academic și alte instituții înfruntă austeritatea
Nu doar instituțiile din sănătate s-au remarcat prin achiziții costisitoare. Fundația „Patrimoniul ASAS”, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, a încheiat la începutul lunii decembrie o tranzacție pentru un iPhone 17 nou, modelul de 256GB, achitat cu aproximativ 4.119 lei. Chiar dacă suma pare mai redusă, pentru perioada respectivă, achiziția ridică semne de întrebare privind necesitatea unui model atât de avansat într-o organizație din mediul academic.
Fenomenul achizițiilor de gadgeturi de lux nu pare a fi restrânsă la București. La nivel național, instituții precum primării, oficii pentru ocuparea forței de muncă sau universități investesc în telefoane de ultimă generație. Spre exemplu, Primăria din Tarna Mare, județul Satu Mare, a cumpărat opt telefoane iPhone 17 Pro, utilizând fonduri europene, cu o valoare totală aproape de 44.000 de lei. În sudul țării, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din Călărași și alte entități au achiziționat fiecare câte nouă astfel de dispozitive sau modele cu specificații avansate, unele cu spațiu de stocare de până la 1TB, folosit de regulă pentru filmări video de înaltă rezoluție.
Această tendință ridică întrebări fundamentale despre prioritățile administrației publice în contextul unei economii frânate de criza economică, creșteri de taxe și impozite, în timp ce anumite entități aleg să investească în gadgeturi extravagante. În mod paradoxal, în vreme ce populația resimte povara acelorasi politici fiscale, anumite instituții arată o disponibilitate mai mare de a cheltui sume considerabile pentru telefoane de lux.
O perspectivă critică asupra gestionării resurselor publice
Discuțiile despre necesitatea acestor achiziții continuă să fie aprinse. Mulți experți subliniază faptul că, în contextul unui buget auster, investițiile în tehnologii de ultimă oră trebuie să fie strict justificate și să aibă un impact clar asupra eficienței și calității serviciilor civile. În lipsa unor explicații și transparențe suficiente, aceste achiziții pot fi interpretate drept expresii de lux sau, cel mult, exemple de gestionare ineficientă a fondurilor publice.
Întrebarea crucială rămâne dacă aceste achiziții de gadgeturi de peste 40.000 de lei, în condițiile în care alte sectoare se confruntă cu austeritate, reprezintă un efort justificat sau o dovadă a unui stil de a face administrație în care tehnologia de ultimă generație devine un semn al statutului, mai mult decât un sprijin pentru activitatea publică. În peisajul politic și administrativ actual, astfel de decizii continuă să alimenteze dezbaterea despre responsabilitatea și transparența gestionării banului public.
