Ioan-Aurel Pop: Nicio mașinațiune pentru un nou mandat la Academia Română
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat astăzi că nu a purtat nicio negociere clandestină pentru a-și asigura un nou mandat în cadrul instituției pe care o conduce. Această afirmație a venit în contextul unei controverse generate de propunerea de modificare a Legii Academiei Române, care ar putea permite prelungirea mandatelor. Pop consideră că opoziția față de schimbările legislative are la bază o intenție de a sabota unirea cu Academia Republicii Moldova.
„Nu am făcut nicio mașinațiune ca să candidez din nou. Am introdus, dimpotrivă, limită de vârstă de 75 de ani. Cu această limită, nimeni nu poate candida mai mult decât de două ori”, a declarat Pop pentru AGERPRES. De asemenea, el a ținut să sublinieze că nu va mai candida, afirmând: „Mi-am făcut cele două mandate și a fost prea mult pentru mine chiar și așa.” Așadar, președintele actual vizează stabilirea unui cadru care să excludă ambițiile personale, punând pe primul loc interesul Academei.
Controverse în parlament
Critici dure la adresa propunerii legislative au venit și din partea senatorului USR, Ștefan Pălărie, care a avertizat asupra posibilelor efecte negative ale modificărilor. „Înțelegem în cu totul altă cheie graba cu trecerea acestei legi. Este similar cu Ordonanța 13, iar faptele cu iz penal ar putea fi șterse prin aplicarea legii celei mai favorabile în justiție”, a afirmat Pălărie, ridicând semne de întrebare asupra intențiilor real ale inițiatorilor.
Pe lângă acest aspect, senatorul PSD Robert Cazanciuc, un alt inițiator al propunerii, a susținut că modificările sunt necesare pentru o mai bună gestionare a patrimoniului Academiei Române. „Academia trebuie să aibă un cadru legal care să îi permită să își facă menirea”, a subliniat Cazanciuc, argumentând că răspunderea pentru eventuale abuzuri este individuală și nu trebuie să împiedice buna funcționare a instituției.
Oportunitate sau amenințare?
Discuțiile despre modificarea legii au stârnit îngrijorări în rândul experților și al opiniei publice, privite ca o încercare de a crea un sistem care ar facilita perpetuarea unor lideri în funcții. Cazanciuc a fost însă clar în expunerea sa, afirmând că „președintele rămâne un mandat, două, trei, dacă membrii Academiei Române îl aleg”. Prin urmare, el a argumentat că puterea va rămâne în mâinile celor care conduc Academia, nu în ale politicienilor din Parlament.
Această polemică a fost amplificată și de declarația comună a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei, emisă pe 30 decembrie 2025, care reafirmă necesitatea consolidării identității românești pe ambele maluri ale Prutului. Ambele instituții consideră că unirea lor ar putea oferi soluții pentru provocările actuale și o colaborare fructuoasă în domeniul cercetării.
Identitate și unitate
Conform unui comunicat oficial, cele două academii se văd ca arhitecții unei reîntregiri culturale și științifice, subliniind că identitatea românească este comună celor de pe ambele maluri ale Prutului. Aceasta aduce în prim-plan nu doar aspectele academice, ci și o viziune comună asupra viitorului.
„Prin cercetare riguroasă și dezbateri științifice, aceste academii apără valorile esențiale ale poporului: limba română, istoria și cultura națională”, se arată în declarația comună. Când opțiunile politice sunt multitude, academia își asumă un rol proactiv în respectarea adevărului și în promovarea unității durabile.
Constatăm astfel că, pe de o parte, schimbările legislative propuse sunt privite cu scepticism de unii parlamentari, în timp ce alții cred că este un pas esențial pentru modernizarea și eficientizarea Academiei Române. Rămâne de văzut cum se va desfășura acest proces și ce implicații va avea pentru viitorul instituțiilor academice din România.
