Sfintele Paști, cea mai importantă sărbătoare a creștinilor, aduc în fiecare an un amestec de credință, tradiție și speranță pentru români. În 2026, în timp ce România se confruntă cu multiple provocări economice și sociale, de la creșterea prețurilor la energie și până la instabilitatea globală, spiritul pascal rămâne un pilon central al identității naționale, un moment de reflecție și de coeziune socială. Nicușor Dan, președintele României, și Ilie Bolojan, prim-ministrul, au transmis mesaje de Paște în care au subliniat importanța unității și a speranței în aceste vremuri dificile.
Pregătirea spirituală și ritualurile pascale
Postul Mare, o perioadă de șapte săptămâni de purificare spirituală, precede sărbătoarea de Paști. În această perioadă, credincioșii se pregătesc pentru Înviere prin post, rugăciune și fapte bune. Joia Mare marchează o schimbare importantă în viața de zi cu zi, cu accent pe curățenia casei și a curții. Femeile încep pregătirile pentru pască și vopsirea ouălor, simboluri centrale ale sărbătorii pascale. În sâmbăta dinaintea Paștelui, la miezul nopții, sunetul clopotelor anunță Învierea. Oamenii se adună la biserică, unde preotul oficiază slujba, iar credincioșii primesc lumina sfântă.
Tradiții și superstiții: o privire în trecut
După slujbă, credincioșii se întorc acasă cu lumânările aprinse, creștând cu semnul crucii peretele dinspre răsărit. Ouăle roșii, pasca, carnea de miel și vinul, toate binecuvântate la biserică, devin parte din ospățul pascal. În popor, tradițiile și superstițiile sunt numeroase. Cei născuți în ziua de Paști sunt considerați norocoși, iar un bărbat care îți trece pragul în prima zi de Paște este semn de noroc pentru întregul an. Amplasarea unei bucăți de fier sub pragul ușii aduce protecție casei. Se spune că sufletele celor trecuți în neființă în Duminica Paștelui merg direct în Rai.
Oamenii cred că cerurile se deschid în această zi, iar sufletele morților se întorc să-și ocrotească familiile. Tradiția de a ciocni ouăle cu cei dragi, simbolizează legăturile care ne unesc, nu doar în viață, ci și dincolo de ea. Un ou roșu, păstrat 40 de zile fără să se strice, este considerat un semn de noroc.
Obiceiuri pentru purificare și protecție
Paștele nu este doar despre mâncare, ci și despre reînnoire. Hainele noi simbolizează un nou început, iar apa are un rol purificator. În dimineața de Paști, oamenii se uită într-o cofă cu apă neîncepută pentru a-și menține vederea bună pe tot parcursul anului. De asemenea, credincioșii se spală pe față cu apă în care au fost puse un ou roșu, unul alb, un ban de argint și iarbă verde pentru prosperitate.
Sunt recomandări de a evita somnul în ziua de Paști, pentru a nu avea parte de somnolență tot anul, și de a evita sarea când se consumă ouăle, pentru a nu transpira excesiv. Lumânarea de la Înviere nu se aruncă, ci se păstrează cu sfințenie, fiind aprinsă în momente de cumpănă. Bucățile de pască și anafură sunt considerate leacuri pentru tot anul.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, și președintele AUR, George Simion, au participat la slujbele de Înviere din București și au transmis urări de bine pentru români.
