Șefa BCE, Christine Lagarde, avertizează: Europa se confruntă cu o inflație crescută din cauza războiului din Iran
Bucureștiul se pregătește pentru o posibilă creștere a inflației, în contextul în care războiul din Iran generează presiuni economice semnificative la nivel global. Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a subliniat că impactul conflictului va persista, afectând prețurile și stabilitatea economică a regiunii. Declarațiile vin în contextul în care prețul gazelor naturale a crescut deja simțitor.
Prețurile la energie, în creștere
Unul dintre efectele imediate ale războiului este majorarea prețurilor la energie. În Europa, un important importator, prețul gazelor naturale este cu aproximativ 40% mai mare decât la sfârșitul lunii februarie, înainte de atacurile americane și israeliene asupra Iranului. Această creștere vine într-un moment în care inflația generală deja era în creștere.
Rata anuală a inflației în cele 21 de țări din zona euro a urcat la 2,5% în martie, comparativ cu 1,9% în februarie. Această tendință impune o atitudine precaută din partea autorităților monetare și fiscale. Investitorii anticipează acum măsuri ferme din partea BCE și a Băncii Angliei, inclusiv majorarea ratelor dobânzilor.
Reacțiile băncilor centrale
Banca Centrală Europeană și Banca Angliei sunt așteptate să reacționeze la aceste presiuni inflaționiste. Piețele futures sugerează cel puțin două creșteri ale ratei dobânzii de către BCE în 2026, posibil începând din această lună, în timp ce Banca Angliei ar putea lua și ea măsuri similare. Ambele bănci centrale urmăresc să mențină inflația la ținta de 2%.
În Marea Britanie, inflația era deja peste 3% înainte de escaladarea conflictului. Banca Angliei anticipa o scădere a inflației, dar efectele războiului au determinat o revizuire a estimărilor. Astfel, inflația ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în martie și să se mențină în jurul valorii de 3% în al treilea trimestru.
Măsuri naționale și presiuni europene
Oficialii Uniunii Europene le solicită guvernelor să evite măsurile excesive de sprijinire a populației pentru a compensa explozia prețurilor la energie. În același timp, se atrage atenția asupra riscului ca șocul economic provocat de războiul din Iran să se transforme într-o criză fiscală.
Mai multe țări, inclusiv Italia, Polonia și Spania, au redus taxele pe carburanți, în timp ce altele solicită flexibilizarea regulilor UE privind ajutorul de stat. Italia face presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a permite o mai mare flexibilitate fiscală.
Banca Națională a României ar putea fi pusă în fața unor decizii dificile în următoarea perioadă, în contextul evoluțiilor economice globale.
