Datele economice recente semnalează o schimbare de macaz pentru România, cu perspective sumbre pentru finalul anului. Inflația este în creștere, stimulată de scumpirea energiei, în timp ce creșterea economică se apropie de zero. Industria, motorul tradițional al creșterii, lipsește din ecuația avansului economic. Consumul populației scade, amplificând riscul unei recesiuni prelungite, fenomen deja prezent la finalul anului trecut. Economiștii trag semnale de alarmă, anticipând un final de an dificil.
Inflația, mai sus decât se aștepta
Banca Națională a României (BNR) a emis recent un comunicat prin care avertizează asupra unei creșteri a ratei anuale a inflației peste estimările anterioare, în intervalul martie-iunie 2026. Cauza principală o reprezintă scumpirea combustibililor, determinată de majorarea prețurilor la petrol și gaze naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. BNR subliniază că aceste evoluții vor fi amplificate de factori interni. Printre aceștia se numără efecte de bază nefavorabile în trimestrul doi al anului 2026 pe segmentul energiei și impactul măsurilor fiscale adoptate anterior. Este vorba despre expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
Bancherii menționează că reducerea deficitului și temperarea cererii agregate ar putea genera presiuni dezinflaționiste și ar putea contribui la stabilizarea anticipațiilor inflaționiste. Cu toate acestea, persistă incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, necesare pentru respectarea angajamentelor asumate. BNR avertizează că riscurile la adresa economiei și a inflației rămân ridicate, în special din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice globale. Conform celor mai recente date prezentate în februarie de guvernatorul Mugur Isărescu, BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, față de 3,7% anterior. Pentru 2027, banca centrală estimează o scădere a inflației la 2,7%.
Industria, absentă din ecuația economică
Analiza datelor privind Produsul Intern Brut (PIB) relevă o problemă majoră: absența aproape completă a industriei din mecanismul de avans economic. În 2025, activitatea industrială a stagnat, cu o contribuție nulă la creșterea economică. Economistul Adrian Negrescu afirma că, „cel mai îngrijorător semnal este că fabricile din România nu au contribuit deloc la creștererea economică în 2025. Volumul de activitate industrială a fost chiar ușor sub nivelul anului anterior (99,8%). Fără o industrie puternică, creșterea economică s-a evaporat”.
În lipsa industriei, creșterea a fost susținută de sectoare limitate, precum construcțiile, IT și comunicații, dar și agricultură. Aceste domenii nu pot substitui rolul esențial al industriei în exporturi, crearea de valoare adăugată și stabilitate pe termen lung. Dependentă de economia germană, România resimte efectele încetinirii industriale de acolo. Reducerea comenzilor externe, costurile ridicate la energie și perturbările în lanțurile de aprovizionare riscă să blocheze suplimentar producția locală.
Consumul populației, în frânare
Una dintre tendințele economice majore observate în ultimele luni este încetinirea consumului. Scăderea veniturilor populației, cauzată de inflație și stagnarea salariilor și pensiilor, în contextul unei situații bugetare precare, a condus la o recesiune tehnică. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat recent că ajustarea deficitului bugetar va afecta viața oamenilor și afacerile companiilor. Acesta a mai adăugat că, „România, de mulți ani, trăia peste posibilități, ceea ce explică și datoria publică”.
Criza combustibililor, războiul din Ucraina și problemele legate de lanțurile de aprovizionare, inclusiv pentru materii prime esențiale, deteriorează situația economică a României. Beata Javorcik, economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a subliniat că va dura ani pentru a repara infrastructura de gaze naturale din Qatar. Javorcik a mai adăugat că România, fiind mai puțin dependentă de importuri, se află într-o situație mai confortabilă.
Guvernul se așteaptă la o creștere economică de 1% în acest an, în timp ce S&P estima un avans de numai 0,25%.
