Nivelul de încredere al românilor în statul român a scăzut drastic în ultimul an, arată un sondaj recent. Datele indică o prăbușire de la 46% în septembrie 2025 la doar 27% în prezent. Scăderi semnificative se observă și în ceea ce privește încrederea în partenerii externi.
Eroziunea încrederii, un fenomen generalizat
Paralel cu scăderea încrederii în instituțiile statului, sondajul relevă o diminuare a încrederii și în organisme internaționale. NATO a înregistrat o scădere de la 61% la 42%, în timp ce încrederea în Uniunea Europeană a scăzut de la 54% la 37%. Statele Unite ale Americii se confruntă, de asemenea, cu o scădere, de la 45% la 26%.
Această erodare a încrederii apare într-un context internațional complex, marcat de multiple crize și conflicte. Războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu par să fi influențat percepția publică asupra rolului României și a partenerilor săi.
Reacția publică față de politicile externe
Sondajul evidențiază o reticență semnificativă în rândul populației față de sprijinul acordat de România în conflictele externe. Majoritatea respondenților, 63%, se declară împotriva implicării în războiul din Ucraina. De asemenea, 66% dintre respondenți nu susțin sprijinul acordat în conflictul cu Iran.
Aceste rezultate sugerează o preocupare a publicului cu privire la riscurile și consecințele implicate de implicarea României în aceste conflicte. Ele pot reflecta, de asemenea, o neîncredere în modul în care sunt gestionate resursele și deciziile politice în aceste domenii.
Contextul politic și implicațiile rezultatelor
Aceste rezultate apar într-un moment în care România se confruntă cu provocări economice și sociale importante. Premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan se confruntă cu o scădere a încrederii publice. Aceste date pot fi interpretate ca un semnal de alarmă, atrăgând atenția asupra necesității de a restabili încrederea în instituțiile statului și în parteneriatele strategice.
Cercetarea a fost realizată în perioada 26 martie – 4 aprilie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.008 persoane, prin metoda CATI, cu o marjă de eroare de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%.
