Recuperare record de peste 94 de milioane de euro prin Sistemul Garanție-Returnare în București și Ilfov în 2025

Anul 2025 marchează un moment istoric pentru sistemul de reciclare din România, în special pentru regiunea București-Ilfov, unde consumatorii au recuperat în total peste 94 de milioane de euro din ambalaje reciclate prin Sistemul Garanție-Returnare (SGR). Behind the scenes, această sumă reprezintă returnarea a peste 959 de milioane de ambalaje, dintre care aproximativ 715 milioane au fost înregistrate în București și 245 milioane în Ilfov. La nivelul fiecărui locuitor din Ilfov, media recuperărilor a ajuns la 44 de euro, în timp ce bucureștenii au prins, în medie, 40 de euro.

Disparități între sectoare și județele din regiune

Rezultatele din București relevă diferențe semnificative între sectoare, cele mai productive fiind Sectorul 3, care a recuperat aproape 14 milioane de euro, și Sectorul 5, care a înregistrat o sumă de peste 6,25 milioane de euro. În acest context, sistemul de reciclare a fost dominat de ambalajele din sticlă, reprezentând aproape 44.000 de tone, urmate de plastic, cu peste 13.100 de tone, și metal, în jur de 2.300 de tone. Aceste cifre reflectă nu doar implicarea crescută a cetățenilor, ci și obiceiurile lor de consum, în special prin utilizarea frecventă a sticlelor și a recipientelor din plastic.

În total, consumatorii din cele două județe au recuperat aproape 100 de milioane de euro, fiind o contribuție substanțială la economia circulară. La nivelul Capitalei, suma totală de returnări a fost de 70,1 milioane de euro, în timp ce în Ilfov, suma acesteia a depășit 24 de milioane. Această diferență evidențiază și gradul de conștientizare și implicare diferit între populațiile din cele două jurisdicții.

Discrepanțele între sectoare: cine a recoltat mai mult?

Din analiza sumelor returnate în București, se remarcă clar că Sectorul 3 și Sectorul 6 sunt liderii, cu circa 14 milioane de euro fiecare, în timp ce Sectorul 5 rămâne în coada clasamentului, cu mai puțin de 8 milioane de euro. La o distanță de peste 6,25 milioane de euro, diferențele între aceste zone indică atât nivelul de educație privind responsabilitatea reciclării, cât și disponibilitatea infrastructurii de colectare.

Chiar și în cadrul unei capitale aglomerate, obiceiurile de reciclare variază semnificativ de la un sector la altul, ceea ce impune posibilitatea unor programe mai accentuate de informare și încurajare a colectării separate a deșeurilor în zonele mai slab arătată.

De ce generează Ilfov mai mult plastic per locuitor?

Un aspect interesant al acestei analize îl reprezintă diferența de comportament în ceea ce privește consumul de plastic, în special PET-uri. S-a constatat că un ilfovean duce la aparat, anual, cu aproximativ 20 de PET-uri mai mult decât un bucureștean, iar această diferență este alimentată, în mare parte, de consumul accentuat de apă îmbuteliată. Lipsa unei rețele de distributie eficiente în unele zone duce la utilizarea frecventă a bidoanelor de 5 și 10 litri, care nu sunt acceptate de aparatele de reciclare și ajung direct la firmele de salubritate, creând astfel un dezechilibru în procesul de recuperare.

Faptul că, în 2024, Ilfov a returnat aproximativ 134 de milioane de ambalaje din plastic, iar populația rezidentă este de circa 543.000 de oameni, face ca media de 247 de PET-uri pe cap de locuitor să fie o funcție a consumului crescut și în condițiile unei populații relativ mici. În comparație, bucureștenii au recuperat peste 388 de milioane de ambalaje și au o medie mai mică de 226 de PET-uri pe cap de locuitor, indicând o diferență clară în stilul de consum.

Recorduri naționale și perspective

La nivel național, sistemul de reciclare a demonstrat o maturitate tot mai accentuată. În 2025, românii au recuperat peste 5,2 miliarde de ambalaje, suma totală de bani ajungând la peste 510 milioane de euro, ceea ce indică o rată de colectare de 83%. În ultimele două ani, suma totală recuperată a depășit 8,5 miliarde de ambalaje, un indicator clar al creșterii conștientizării și responsabilizării cetățenilor.

Experții prevăd că, odată cu consolidarea sistemului, implicațiile vor fi tot mai benefice pentru mediul înconjurător și economia circulară, încurajând și alte zone ale țării să implementeze astfel de soluții. În plus, comercializarea ambalajelor returnate și feedback-ul pozitiv din partea populației încurajează autoritățile și operatorii să continue dezvoltarea și diversificarea programelor de reciclare, cu un obiectiv clar: un sistem de gestionare a deșeurilor din ce în ce mai eficient și sustenabil.

Într-un peisaj în continuă evoluție, perspectiva este clară: reciclarea devine un obicei de rutine, iar resursa reutilizată ajunge un pilon central al economiei de zi cu zi, în beneficiul tuturor.