Schimbările radicale ale iernii românești: viscolul aproape dispărut
„Iarna este cea mai schimbată”, afirmă Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie, în cadrul unui interviu acordat HotNews.ro. Potrivit acestuia, caracteristici fundamentale ale acestui anotimp, precum viscolul, au dispărut aproape complet. Deși vara își intensifică căldura, iarna românească traversează o transformare radicală ce devine tot mai evidentă.
Cheval subliniază că viscolele, cândva frecvente în Câmpia Română, au devenit o raritate. „În prezent, abia dacă putem vorbi de un episod de viscol pe an,” explică el, adăugând că, în anii anteriori, România se confrunta cu două-trei astfel de fenomene pe iarnă. Anul trecut, etapa de viscol a fost atât de slab încât nu a putut fi comparată cu cele din trecut.
Fenomene meteorologice în declin
Una dintre cauzele principale ale dispariției viscolului este lipsa zăpezii. Recent, Bucureștiul a experimentat un episod excepțional, cu un strat de zăpadă de 48 cm, dar această situație a fost considerată o anomalie. „Când spuneam iarnă, spuneam zăpadă, iar pe aceasta nu o mai avem”, mai adaugă Cheval, subliniind impactul schimbărilor climatice asupra modelului termic din România.
Climatologul explică că schimbările în circulația aerului la nivel global contribuie semnificativ la această transformare. „Cicloni mediteraneeni ajung tot mai des deasupra țării, aducând ploi calde, în timp ce anticiclonul siberian, care aducea temperaturi scăzute, nu se mai manifestă la fel de frecvent”, detaliază Cheval.
Între căldură extremă și zăpadă absentă
Iarna 2023-2024 a fost cea mai caldă înregistrată în România, cu o temperatură medie de 3,8 °C. Acest record depășește semnificativ iernile din trecut, când registrea temperaturilor sub -5 °C era norma, cum s-a întâmplat în anii 1954 și 1985.
Pe lângă dispariția viscolului, Cheval observă un alt tipar îngrijorător: valurile de căldură au început să se extindă. „Deja avem zile foarte calde în aprilie, în timp ce anterior acestea începeau abia în luna iunie”, afirmă expertul. Exemple recente includ zile cu temperaturi de peste 35 °C în octombrie sau aproape 34 °C în aprilie, fenomene care derutează percepția obișnuită asupra anotimpurilor.
O lună de vară în plus dincolo de așteptări
Experții estimează că, până la finalul secolului, România va experimenta o creștere semnificativă a numărului de zile cu temperaturi de peste 30 °C. Sorin Cheval avertizează: „Chiar și în cel mai optimist scenariu, se va adăuga o lună de vară, cu noptile tropicale devenind o realitate”. Acesta face referire la faptul că, deja, românii se bucură de aproape o lună suplimentară de vară comparativ cu urmă cu 30 de ani.
Pe de altă parte, însă, trendul vădit al încălzirii globale oferă provocări. „Valurile de căldură nu se limitează doar la vară; am avut, în ultimii ani, și ierni calde cu senzația de căldură anormală”, completează Cheval.
Transformările climatice care afectează România sunt alarmante și continuă să genereze efecte observabile în fiecare an. În timp ce europenii se confruntă cu schimbări similare, impactul asupra României poate fi cu atât mai grav, având în vedere dependența agriculturii și a ecosistemelor de condițiile meteorologice tradiționale ale țării. Schimbările din iarnă nu sunt doar o simplă curiozitate; ele reflectă o realitate care afectează toate aspectele vieții.
