Zeci de organizații civice din București și alte orașe din România solicită oficial autorităților locale legalizarea grădinilor comunitare pe domeniul public. Deși această practică este larg răspândită în multe orașe europene, în România cultivarea plantelor comestibile în spațiile publice rămâne interzisă și, adesea, lipsită de reglementări clare. Inițiativa, lansată de Rețeaua Grădinilor Comunitare, un filesystem nou-format care reunește 23 de asociații și grupuri civice, are ca scop crearea unui context legal pentru această activitate, în condițiile în care, în prezent, cultivarea alimentelor în spațiile urbane este supusă unor restricții severe.
### Luptă pentru recunoaștere legală în fața unor practici deja informale
Adrian Dohotaru, unul dintre membrii rețelei, explică că scopul principal al inițiativei este de a regulariza grădinăritul urban și de a facilita accesul comunităților la spații verzi în care pot cultiva legume, fructe sau plante aromatice. În prezent, în București, aceste activități fragile se desfășoară adesea în mod informal, fără a avea o reglementare oficială, însă cererea pentru astfel de spații crește constant. Reprezentanții grupurilor civice avertizează că, în absența unei legi clare, nu pot apărea proiecte oficiale care să sprijine și să răsplătească eforturile civice.
„Activiști și specialiști din mai multe orașe din țară am înființat această Rețea a Grădinilor Comunitare pentru a da posibilitatea la cât mai mulți români să practice grădinăritul pe domeniul public, în momentul de față interzis”, subliniază Dohotaru. În ciuda faptului că în alte țări europene, precum Polonia sau Germania, cultivarea în spațiile urbane este o practică răspândită și sprijinită de administrații, România întârzie să adopte astfel de măsuri, fapt care limitează accesul cetățenilor la beneficiile pentru sănătate și educație ale grădinăritului urban.
### Inițiative regionale și experiențe deja existente
Deși grădinile comunitare în sens formal încă lipsește din peisajul urban românesc, există deja o serie de spații „informale”, în special în București, unde locuitorii cultivă legume și fructe pe terenuri publice abandonate, fără a avea o permisiune oficială. Rezultatele unui sondaj realizat de rețea arată că aproape 15% dintre respondenți consideră grădinile și livezile comunitare ca fiind cele mai preferate spații verzi pentru relaxare și conectare cu natura. Această pasiune se reflectă și în experiența personală a activiștilor, precum Adrian Dohotaru, care povestește cum a început să cultive un teren public abandonat după ce fiul său a fost trecut pe gânduri de conceptul de mâncare „care vine din supermarket”.
„Neavând bunici la țară, nu își imagina de unde vine hrana. În lipsa grădinilor comunitare pierdem contactul cu hrana, cu natura, cu relaxarea activă, cu socializarea față în față, între mai multe generații”, afirmă el. Aceste spații, chiar dacă neoficiale, devin tamplarie pentru reconstituirea legăturii între oameni și mediul înconjurător, precum și pentru educație alimentară și sustenabilitate.
### costuri și pași pentru legalizare
În privința costurilor, inițiatorii argumentează că acestea pot fi destul de reduse, în special dacă autoritățile locale se implică prin oferirea de teren și resurse esențiale precum apa. Dohotaru menționează că, pentru a avansa, rețeaua a trimis deja solicitări oficiale către primăriile din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu, dar până în prezent nu a primit răspunsuri concrete. O prioritate este adoptarea unui regulament local explicit care să permită înființarea și funcționarea acestor grădini pe domeniul public, un model deja propus și consolidat de rețea.
Crearea unei rețele unitare, cu o voce fermă, are potențialul de a schimba pe termen lung percepția și legislația în domeniu. Mobilizați și de exemplul altor țări, inițiatorii spun că, dincolo de beneficiile pentru sănătate și mediu, grădinile comunitare reprezintă o formă de solidaritate urbană și un punct de întâlnire pentru comunități diverse. În timp ce autoritățile rămân încă sceptice, aceste grupuri civice speră ca, în următorii ani, Bucureștiul să devină un oraș mai verde, mai sănătos și mai sprijinitor pentru inițiativele locuitorilor.
Având în vedere interesul crescut și activitatea deja existentă, se poate anticipa că această luptă pentru recunoaștere legală va continua, iar pașii mic în direcția aceasta vor ajuta, în cele din urmă, la crearea unor spații urbane mai sustenabile și mai apropiate de nevoile cetățenilor.
