Fidesz, partidul premierului ungar Viktor Orban, se pregătește pentru alegerile din 2026, confruntându-se cu un peisaj politic schimbat și cu un rival puternic de dreapta. Sondajele de opinie indică o scădere a popularității lui Orban, marcând o premieră pentru liderul ungar. Campanie electorală pare a fi lipsită de un program politic clar, axându-se pe teme precum securitatea națională și potențialele amenințări externe.
Ungaria și relațiile cu Rusia: continuitate strategică
În ceea ce privește relația cu Rusia, guvernul Orban pare să continue o politică de cooperare pragmatică, cu accent pe energie. Strategia pe termen lung vizează diversificarea externă și consolidarea autonomiei față de Uniunea Europeană. Aceasta include contracte de gaze naturale pe termen lung, aprovizionare cu țiței prin conducta Drujba și extinderea centralei nucleare de la Paks, cu ajutorul companiei rusești Rosatom.
După începerea războiului din Ucraina, Ungaria a menținut cooperarea energetică cu Moscova și s-a opus sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Guvernul menține canalele de comunicare cu Kremlinul, iar contactele oficiale sunt frecvente. Practica politică este congruentă în multe domenii cu interesele Moscovei, inclusiv blocarea sprijinului financiar occidental pentru Ucraina și a aderării acesteia la UE.
Un proiect controversat este cel al extinderii centralei nucleare de la Paks. Rusia a oferit 10 miliarde de euro pentru extinderea capacității centralei. Bruxelles-ul a permis implicarea Rusiei în construirea de reactoare nucleare în Ungaria, în urma unor negocieri dificile. Contractul, nedesecretizat vreodată, a fost bănuit de clauze secrete dăunătoare Ungariei și Europei, generând dependență financiară, tehnologică și strategică față de Rusia.
Tensiuni cu uniunea europeană și impactul intern
Fidesz critică actuala structură a UE, considerată prea federalistă și intruzivă în competențele statelor membre. A folosit tactici de blocaj și veto pentru a împiedica decizii privind sancțiunile împotriva Rusiei și pachetele de asistență pentru Ucraina, ca instrument de presiune în negocierile cu Bruxelles-ul.
Ungaria a suportat consecințele acestei abordări, pierzând circa 3 miliarde de euro din fonduri europene. Blocarea fondurilor UE, alături de rețelele clientelare din Ungaria, a afectat economia. În campanie, UE este prezentată drept o sursă de presiune externă și un potențial risc pentru suveranitatea națională, consolidând narativul electoral conservator.
Guvernul recunoaște suveranitatea Ucrainei, dar nu a furnizat asistență militară și nu a sprijinit tranzitul de arme prin teritoriul Ungariei. Prioritatea oficială este de a „rămâne în afara războiului” și de a proteja economia internă. Ungaria blochează procesul de aderare a Ucrainei la UE, prezentând această perspectivă ca o amenințare economică și de securitate.
Relația cu statele unite
Relația cu SUA este fluctuantă, influențată de schimbările politice de la Washington. În timp ce tensiunile cu administrațiile democrate au determinat un discurs suveranist și critic, Fidesz subliniază apropierea ideologică cu Partidul Republican. Colaborarea militară și energetică cu SUA rămâne mai puțin dezvoltată decât cea cu Rusia sau partenerii europeni. Potrivit unor surse din presa de opoziție, campania electorală a Fidesz ar fi sprijinită de o echipă de politologi din Rusia. Aceștia ar fi prezenți la Budapesta și ar coordona campania din cadrul Ambasadei Rusiei.
Un raport recent arată că, în 2021, companiile asociate cu Fidesz aveau de șase ori mai multe șanse de a obține contracte cu statul decât alte companii din Ungaria.
