Reînarmarea accelerată a europenilor, orientată în mod masiv către echipamentele americane, a deschis o fractură majoră în cadrul Uniunii Europene. Franța apără o preferință industrială europeană pentru utilizarea împrumutului comun de 90 de miliarde de euro către Ucraina, în timp ce Germania și ările de Jos pledează pentru a lăsa Kievul liber să cumpere arme americane în numele urgenței militare.
## Contextul deciziei
Europenii au decis în decembrie anul trecut să finanțeze efortul de război al Ucrainei timp de cel puțin doi ani, printr-un împrumut comun de 90 de miliarde de euro. Între timp, Olanda cumpără rachete Patriot, Danemarca își reînnoiește flota cu avioane F-35, Germania s-a angajat să finanțeze un pachet de arme americane pentru Ucraina, iar Finlanda s-a alăturat inițiativei NATO de finanțare a achiziționării de echipamente americane destinate Ucrainei. Aceste mișcări au creat tensiuni între statele membre ale UE, care au opinii divergente cu privire la utilizarea fondurilor europene.
## Dezacordul între statele membre
Germania și ările de Jos se opun Franței în ceea ce privește utilizarea împrumutului și, în special, posibilitatea ca Kievul să cumpere arme americane cu aceste fonduri europene. “Ucraina are, de asemenea, nevoie urgentă de echipamente produse de țări terțe, în special sisteme de apărare aeriană și interceptori fabricați în SUA, muniție și piese de schimb pentru F-16, precum și capacități de lovire în profunzime”, scrie guvernul olandez. Paris duce o luptă fundamentală, apărând o preferință europeană asumată, cu un tratament prioritar rezervat industriilor de apărare din UE.
## Manevra Germaniei
Berlin a ținut să se distanțeze public de poziția Franței, afirmând că “Germania nu susține propunerile care vizează limitarea achizițiilor de la țări terțe la anumite produse și se teme că acest lucru ar impune restricții excesive Ucrainei în materie de apărare”. Mai mult, Germania pledează pentru ca țările care au contribuit cel mai mult la ajutorul acordat Kievului să aibbe prioritate în comenzi, ceea ce i-ar asigura o poziție avantajoasă, având în vedere că este cel mai important contribuitor la ajutorul bilateral, cu angajamente de 27,5 miliarde de euro, față de 8,1 miliarde pentru Paris. Situația rămâne tensionată, cu negocieri în desfășurare și un rezultat incert, care va avea implicații semnificative pentru securitatea europeană și pentru relațiile dintre statele membre ale UE.
