Oficiali financiari de rang înalt se reunesc la Washington, pe fondul noilor turbulențe economice
Oficiali de rang înalt din domeniul financiar, de pe întreg mapamondul, se vor reuni săptămâna viitoare la Washington. Contextul întâlnirii este puternic influențat de războiul din Orientul Mijlociu. Acesta reprezintă un al treilea șoc major pentru economia globală, după pandemia de COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia în 2022.
Provocări majore pentru creșterea economică
Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) au semnalat că vor revizui în scădere previziunile privind creșterea economică globală. În același timp, se așteaptă o majorare a estimărilor privind inflația. Războiul, cu multiplele sale consecințe, va afecta în special piețele emergente și țările în curs de dezvoltare. Acestea vor resimți cel mai acut creșterea prețurilor la energie și întreruperea aprovizionării.
Inițial, înainte de izbucnirea conflictului din Iran, FMI și BM anticipau o îmbunătățire a perspectivelor economice. Aceasta, în ciuda tarifelor vamale suplimentare impuse anterior de Donald Trump. Războiul a generat însă o serie de șocuri ce vor afecta creșterea economică și combaterea inflației. Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026. Această cifră este în scădere față de estimarea anterioară de 4%. Dacă războiul se prelungește, creșterea ar putea fi de doar 2,6%. Inflația în aceste țări este acum prognozată să ajungă la 4,9% în 2026, față de estimarea anterioară de 3%, existând riscul de a urca până la 6,7% în cel mai pesimist scenariu.
Măsuri de răspuns și impactul asupra populației
FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară acută dacă războiul continuă să perturbe livrările de îngrășăminte. FMI și BM se mobilizează pentru a sprijini țările vulnerabile, într-un context în care datoria publică a atins niveluri record, iar bugetele sunt supuse presiunilor. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență, estimate între 20 și 50 de miliarde de dolari, pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 de miliarde de dolari, dacă situația o va impune.
Experții economici recomandă guvernelor să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru atenuarea impactului prețurilor mai mari asupra cetățenilor. Măsuri mai ample ar putea alimenta inflația. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat importanța unei abordări echilibrate, menționând eforturile depuse pentru controalele fiscale și monetare. „Acesta este un șoc la adresa sistemului”, a avertizat el.
Perspectivele economice globale și rolul instituțiilor financiare
Provocarea majoră pentru țările lumii este de a găsi un echilibru între gestionarea inflației, menținerea creșterii economice și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra în forța de muncă în țările în curs de dezvoltare până în 2035. FMI și BM se confruntă cu un peisaj global diferit, cu tensiuni crescute între Statele Unite și China. Grupul celor 20 de mari economii întârzie să vină cu un răspuns coordonat.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a accentuat faptul că multe economii emergente au intrat în criză cu o situație mai dificilă decât în urmă cu câțiva ani. Acestea se confruntă cu vulnerabilități mai mari privind datoriile și rezerve mai mici. „Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile”, a declarat Svenstrup. Ea a adăugat că țările ar trebui să urmeze reforme mai ambițioase dacă primesc finanțare suplimentară.
