Oficiali financiari din întreaga lume, reuniți la Washington pe fondul noilor crize globale
Oficiali de rang înalt din domeniul financiar, provenind din întreaga lume, se vor reuni la Washington în cursul săptămânii viitoare. Contextul întâlnirii este unul extrem de complicat. Războiul din Orientul Mijlociu a generat un al treilea șoc major pentru economia mondială, după pandemia de COVID și invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Perspective economice revizuite și inflația în creștere
În ultimele zile, voci importante din Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială au avertizat că vor revizui în scădere previziunile privind creșterea economică globală. În același timp, vor majora estimările referitoare la avansul inflației. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare sunt considerate a fi cele mai vulnerabile în fața creșterii prețurilor la energie și a întreruperii lanțurilor de aprovizionare. Înainte de izbucnirea recentului război, ambele instituții financiare aveau așteptări pozitive, anticipând o îmbunătățire a perspectivelor economice globale. Însă, conflictul a generat o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și eforturile de combatere a inflației.
Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare pentru anul 2026. Această prognoză reprezintă o scădere față de estimarea anterioară de 4%. Există îngrijorări că, în cazul unei prelungiri a războiului, acest procent ar putea scădea până la 2,6%. Inflația în aceste țări este acum prognozată să atingă 4,9% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 3%. Într-un scenariu pesimist, inflația ar putea ajunge la 6,7%.
Războiul are un impact major și asupra securității alimentare. FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară acută dacă războiul continuă să perturbe livrările de îngrășăminte.
Măsuri de sprijin și echilibru dificil
FMI și Banca Mondială intenționează să ofere sprijin țărilor vulnerabile, într-un context în care datoria publică a atins niveluri record, iar bugetele sunt supuse presiunilor. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză, pe termen scurt. Dacă va fi necesar, suma ar putea ajunge până la 70 de miliarde de dolari în șase luni.
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri ţintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari pentru cetățeni. Măsurile ample ar putea alimenta inflația. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat importanța unei conduceri eficiente și a experienței acumulate în gestionarea crizelor anterioare. Cu toate acestea, el a avertizat că „acesta este un șoc la adresa sistemului”.
Țările lumii se confruntă cu sarcina dificilă de a găsi un echilibru între gestionarea inflației, menținerea creșterii economice și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra pe piața muncii în țările în curs de dezvoltare până în 2035.
Expertul Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare au intrat în criză cu o situație financiară mai precară decât în anii anteriori. Acesta a menționat vulnerabilitățile mai mari la datorii și rezervele mai mici. Ea a adăugat că țările ar trebui să urmeze reforme ambițioase dacă primesc noi fonduri.
Conform agendei oficiale, reuniunea oficialilor financiari de la Washington este programată să înceapă în cursul săptămânii viitoare.
