Oficiali financiari de rang înalt se reunesc la Washington pe fondul noilor turbulențe economice globale
Washington va fi gazda unei reuniuni cruciale a oficialilor financiari de la nivel mondial, săptămâna viitoare. Evenimentul are loc într-un context internațional dificil, marcat de multiple crize economice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu. Acesta reprezintă al treilea șoc major pentru economia globală, după pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială au avertizat că vor revizui în scădere previziunile privind creșterea economică globală. În același timp, se preconizează o majorare a estimărilor privind inflația. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare sunt considerate a fi cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie și la întreruperile în lanțurile de aprovizionare.
Inițial, înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, cele două instituții financiare se așteptau la o îmbunătățire a perspectivelor economice globale. Acest lucru se datora, în parte, rezistenței economiei mondiale, în pofida tensiunilor comerciale existente, inclusiv cele generate de unele măsuri adoptate în trecut. Cu toate acestea, războiul actual a generat o serie de șocuri economice cu impact negativ asupra creșterii și a luptei împotriva inflației.
Creștere economică retrogradă și presiuni inflaționiste
Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026. Această prognoză este în scădere față de estimarea anterioară de 4% din octombrie. Un scenariu mai pesimist, dependent de durata conflictului, prevede o scădere a acestei cifre până la 2,6%.
Inflația în aceste țări este acum estimată să ajungă la 4,9% în 2026. Aceasta marchează o creștere considerabilă față de estimarea anterioară de 3%. Într-un context mai defavorabil, inflația ar putea atinge chiar 6,7%.
FMI a avertizat, de asemenea, săptămâna trecută, că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea fi afectate de insecuritate alimentară acută, dacă conflictul continuă și perturbă aprovizionarea cu îngrășăminte.
Măsuri de urgență și apeluri la reforme
FMI și Banca Mondială se confruntă cu presiunea de a răspunde rapid la această criză, oferind sprijin țărilor vulnerabile. Nivelurile datoriei publice au atins cote alarmante, iar bugetele naționale sunt supuse unor presiuni considerabile. FMI anticipează cereri suplimentare de sprijin de urgență, estimate între 20 și 50 de miliarde de dolari pe termen scurt, pentru țările cu venituri mici și cele dependente de importurile de energie. Banca Mondială a anunțat că ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză și până la 70 de miliarde de dolari în decurs de șase luni, dacă situația o impune.
Economiștii îndeamnă guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari asupra cetățenilor. Măsurile ample ar putea alimenta inflația. Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, a subliniat importanța eforturilor de control fiscal și monetar pentru a depăși crizele economice, dar a avertizat că situația actuală reprezintă un „șoc la adresa sistemului”.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente au intrat în criză într-o situație mai dificilă decât acum câțiva ani, cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici.
Reuniunea de la Washington va aborda aceste provocări complexe, încercând să găsească soluții pentru a stabiliza economia globală.
