Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut din nou, pe fondul întreruperilor din lanțurile de aprovizionare cu gaz natural lichefiat (GNL), cauzate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Această evoluție survine în contextul în care Uniunea Europeană se află în etapa finală a planului său de eliminare treptată a gazelor rusești. Reacția prețurilor a fost disproporționat de mare, comparativ cu amploarea întreruperilor fizice.
Schimbarea indică o transformare a modului în care riscul este transmis în sistemul european de gaze. Renunțarea la gazul rusesc a diminuat expunerea UE la întreruperile fizice de aprovizionare, însă nu a eliminat expunerea la șocurile de preț. Răspunsul UE, structurat inițial în Planul REPowerEU și dezvoltat ulterior în foaia de parcurs pentru 2025, se bazează pe două coordonate: scăderea cererii de gaze și diversificarea aprovizionării, în special prin orientarea spre GNL.
Importurile de gaze rusești au scăzut dramatic după criza energetică din 2022. Ponderea Rusiei în cererea de gaze a UE a scăzut de la 39% în 2021 la 12% în 2023. În pofida acestui fapt, în 2024, UE a importat încă aproximativ 52 de miliarde de metri cubi de gaze rusești. Ca urmare, cadrul pentru finalizarea eliminării treptate a devenit mai strict, cu o interdicție obligatorie, aplicată în etape, privind importurile de gaze rusești prin conducte și de GNL până în noiembrie 2027.
Impactul tensiunilor din orientul mijlociu
Mai puțin de 10% din aprovizionarea cu gaze a UE este legată de fluxurile care trec prin Strâmtoarea Ormuz, cu toate acestea, prețurile TTF au crescut la aproximativ 60 de euro/MWh, depășind de două ori nivelurile dinainte de criză. Criza energetică din Rusia a implicat pierderea a aproximativ 45% din consumul UE, însă prețurile medii în intervalul 1 octombrie 2021 și 31 octombrie 2023 au fost de aproximativ 90€/MWh, de trei ori mai mari față de nivelurile anterioare crizei. Această discrepanță sugerează că reacțiile prețurilor nu sunt proporționale cu amploarea perturbării fizice.
Diversificarea a redus dependența bilaterală și riscurile de perturbări fizice acute, fără a elimina expunerea la riscurile de preț. Orientările Comisiei din martie 2026 privind punerea în aplicare a REPowerEU reflectă această schimbare. Acestea recomandă statelor membre să reducă la minimum barierele administrative pentru importurile de GNL din afara Rusiei și să accelereze procedurile de autorizare.
Provocările dependenței de gnl și relația cu SUA
UE se bazează din ce în ce mai mult pe Statele Unite ale Americii, pe fondul vulnerabilității aprovizionării cu energie din Orientul Mijlociu. SUA folosește această poziție pentru a obține condiții comerciale mai avantajoase în alte sectoare. Statele Unite au impus modificarea Regulamentului UE privind metanul și a Directivei privind diligența necesară în materie de sustenabilitate corporativă, argumentând că costurile de conformare vor afecta competitivitatea exporturilor. Această abordare pune presiune pe UE pentru a-și concilia obiectivele de mediu și sociale cu prețul și securitatea aprovizionării cu energie.
În centrul planului REPowerEU inițial se afla transformarea sistemului energetic al Europei într-unul bazat pe surse regenerabile locale curate, competitive și sigure. Criza energetică din Orientul Mijlociu din 2026 a întărit argumentele în favoarea urgenței acestei căi.
În luna martie, Nicușor Dan, președintele României, a declarat că guvernul trebuie să accelereze investițiile în surse regenerabile și să negocieze contracte strategice de aprovizionare cu gaze pentru a proteja consumatorii de volatilitatea prețurilor.
