Criza sistemului de termoficare din București: de la avarii repetate la subfinanțare cronică

Primăvara acestui an a adus, din nou, o serie de probleme severe pentru bucureștenii dependenți de sistemul centralizat de încălzire și apă caldă. La doar câteva săptămâni după o avarie majoră la CET SUD, care a lăsat aproape 3.500 de blocuri fără apă caldă și căldură în plină perioadă de ger, Bucureștiul se confruntă acum cu noi defecțiuni la infrastructură. Potrivit companiei Termoenergetica, doar 82% din sistemul de termoficare funcționează normal, iar peste 500 de blocuri din capitală nu au deloc apă caldă, în timp ce alte 1.100 abia primesc agent termic în cantități insuficiente.

Probleme tehnice continue la CET Progresul și alte puncte nevralgice

În centrul acestor probleme se află CET Progresul, unde s-au înregistrat defecțiuni majore care afectează în mod direct furnizarea de apă caldă și căldură. Conform reprezentanților Termoenergetica, „din cauza unor defecțiuni apărute în incinta CTE Progresu se furnizează deficitar apă caldă de consum și încălzire”. Compania estimează că situația va fi remediată până târziu în noapte, la ora 23.30.

Pe lângă această avarie centrală, alte puncte din rețea au fost afectate de diverse probleme tehnice, precum avarii în Centrala Termică Luterană din Sectorul 1, reparații pe circuitul de apă caldă de consum în Sectorul 2, dar și intervenții pentru echilibrare hidraulică în alte zone. În Sectorul 4, o avarie la circuitul primar de pe Șoseaua Olteniței a impus reparații urgente, iar pentru Sectorul 5 s-a înlocuit o vană în punctul termic din strada Cpt. Ion Gârbea. În Sectorul 6, s-au făcut remedieri pe mai multe străzi, pentru a reduce pierderile și a asigura un flux adecvat de agent termic.

Această succesiune de probleme tehnice denotă fragilitatea sistemului de termoficare al capitalei, construit pe infrastructură veche și nesusținută corespunzător în ultimii ani.

Subfinanțarea și vechimea echipamentelor, cauze principale ale crizei

Dificultățile curente sunt adesea explicate prin starea precară a centralelor termice din oraș. În 6 ianuarie, reprezentanții companiei Electrocentrale București (ELCEN), care administrează CET Progresul și CET SUD, afirmau că „instalațiile funcționează de peste 50–60 de ani, iar menținerea lor în exploatare este rezultatul eforturilor continue ale specialiștilor ELCEN, în condițiile unei subfinanțări îndelungate.” Problema nu ține doar de vechime, ci și de insuficiența investițiilor capitalizate, ceea ce a generat lipsa unor capacități de rezervă în cazul unor avarii.

Datoriile restante ale companiei controlate de Ministerul Energiei, în jur de 1,5 miliarde de lei către Termoenergetica, amplifică criza. Această datorie limitează considerabil posibilitatea de a investi în modernizarea infrastructurii, chiar și în condițiile unui necesar stringent de retehnologizare. Reprezentanții ELCEN atrag atenția că „lipsa investițiilor majore realizate la timp a condus la inexistența unor capacități de rezervă care să poată prelua imediat producția în cazul indisponibilizării temporare a unui grup energetic. Această vulnerabilitate este o consecință directă a subfinanțării cronice a sistemului și a întârzierii programelor de modernizare.”

Riscul permanent de avarii majore, în condițiile în care echipamentele sunt istorice și nepregătite pentru condiții meteorologice extreme, rămâne unul foarte real. În acest sens, compania trebuie să găsească soluții rapide pentru a evita ca această criză să devină o regulă anuală, anticipând însă că, pe termen lung, doar investițiile în retehnologizare pot asigura stabilitatea sistemului.

Perspective pentru sezonul rece și nevoia de investiții urgente

Potrivit promisiunilor oficiale, chiar dacă situația se îmbunătățește în orele următoare, criza resimțită de bucureșteni evidențiază o problemă structurală: un sistem de termoficare subfinanțat și învechit, care nu poate face față evenimentelor meteo severe. Autoritățile locale și compania de distribuție insistă pe importanța investițiilor achizitive de tehnologii moderne și pe revizuirea modelelor de gestionare, pentru a evita repetarea acestor incidente.

Deja, experții și reprezentanții din domeniu avertizează că, pe termen lung, problema nu poate fi soluționată fără un plan robust de reabilitare și modernizare a infrastructurii, precum și de alocare de fonduri suficiente pentru întreținere și inovație tehnologică. Fără aceste măsuri, riscul de avarii multiple în sezonul rece și de dezordine socială persistă, afectând nu doar confortul locuitorilor, ci și funcționarea normală a orașului în perioadele critice de frig extrem.