În ultima zi a anului 2025, avocata Silvia Uscov a deschis trei dosare la Curtea de Apel București, toate vizând autorități publice implicate în problema pensiilor speciale ale magistraților. Procesele urmăresc suspendarea la executare a unor acte administrative, printre care decizia primului ministru Ilie Bolojan privind constituirea unui comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, numirea judecătorului Dacian Cosmin Dragoș la Curtea Constituțională și numirea lui Mihai Busuioc în aceeași instanță.
### Un termen de judecată surprinzător
Curtea de Apel București a fixat termen de judecată pentru toate cele trei dosare pe 5 ianuarie 2026, o dată extrem de apropiată de înregistrarea dosarelor, având în vedere că zilele de 1-4 ianuarie au fost nelucrătoare. Această celeritate a instanței a ridicat semne de întrebare, în special în contextul în care, de obicei, termenele de judecată în contencios administrativ sunt fixate la intervale de câteva luni. Un funcționar guvernamental a menționat că documentele procesului nu au ajuns la Guvern prin poștă, cum este uzual, ci prin agent procedural, care a livrat actele la ora 17:20, fix la închiderea programului.
### Strategia avocatei Silvia Uscov
Silvia Uscov, cunoscută pentru activitatea sa pe rețelele de socializare și pentru implicarea politică ca membru al AUR, pare să urmărească suspendarea actelor de numire la Curtea Constituțională a lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, care fac parte din tabere diferite în chestiunea pensiilor speciale. Este însă neclar de ce nu a solicitat și suspendarea numirii lui Csaba Astalosz, care a fost numit în aceeași perioadă. Acțiunile avocatei Silvia Uscov nu sunt singulare, o asociație intitulată “Coaliția pentru apărarea statului de drept” condusă de avocata Elena Radu a intentat de asemenea o acțiune similară la Curtea de Apel București.
### Contextul proceselor
Comitetul consultativ constituit de Ilie Bolojan pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției este un grup cu caracter consultativ, fără personalitate juridică, a cărui sarcină este elaborarea de propuneri pe care premierul să le însușească sau nu. Valul de procese intentate împotriva Guvernului Bolojan nu ar trebui să surprindă pe nimeni, având în vedere declarațiile publice ale unor oficiali din sistemul judiciar. Elena Costache, șefa de atunci a Consiliului Superior al Magistraturii, avertiza că orice modificare a legislației justiției va da naștere la litigii, deoarece are impact pe mai multe sectoare ale societății, iar oamenii afectați sau considerați a fi nedreptățiți se vor adresa Justiției pentru a-și cere dreptatea.
### Conducerea Curții de Apel București
Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsenie, este implicată în aceste procese cu un termen de judecată foarte apropiat de înregistrarea dosarelor. Liana Arsenie a organizat o conferință de presă ca ripostă la documentarul “Justiție capturată”, în timpul căreia a primit indicații de la Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, despre cum să răspundă la întrebări. Această situație a ridicat semne de întrebare despre independența și imparțialitatea sistemului judiciar. Pe măsură ce procesele sunt pe cale să înceapă, atenția publică se îndreaptă către Curtea de Apel București și către modul în care vor fi gestionate aceste cazuri, cu implicații semnificative pentru sistemul judiciar și pentru societatea românească.
