Arheologii din Vietnam au descoperit dovezi ale unei boli asemănătoare sifilisului la copii antici, contestând teoriile privind originea acestei afecțiuni. Studiul, publicat recent, sugerează că transmiterea congenitală a treponematozei nu este exclusivă sifilisului, punând sub semnul întrebării ipoteza conform căreia sifilisul ar fi apărut inițial în Americi.
Descoperiri în dinții copiilor antici
Cercetătorii au examinat schelete provenind de la trei copii din Epoca de Piatră, descoperite în Vietnam. Analizele au relevat semne clare ale unei boli bacteriene debilitante, înrudită cu sifilisul, care a lăsat urme vizibile pe oasele și dinții acestora. Dinții copiilor prezintă deformări, subdezvoltare sau un aspect specific, denumit de unii cercetători ca fiind „rosi de viermi”. Aceste descoperiri provin din siturile arheologice Man Bac și An Son, datând de acum 4.100-3.300 de ani.
Prezența acestei boli în Vietnamul preistoric ridică semne de întrebare cu privire la locul de origine al acestei afecțiuni, contestând teoria conform căreia sifilisul ar fi apărut inițial în Lumea Nouă. Studiul subliniază că, spre deosebire de ceea ce se credea anterior, transmiterea congenitală (de la mamă la copil) nu este specifică doar sifilisului. Această descoperire zdruncină unul dintre pilonii principali ai teoriei conform căreia exploratorul Cristofor Columb a adus sifilisul în Europa.
Implicații asupra originii sifilisului
De mult timp, cercetătorii au considerat că doar sifilisul se poate transmite de la mamă la copil în timpul sarcinii. Această ipoteză a stat la baza teoriei conform căreia sifilisul își are originea în Americi. Noua cercetare schimbă această paradigmă, sugerând că transmiterea congenitală nu este o caracteristică exclusivă a sifilisului. Studiul subliniază că multe dintre dovezile ADN anterioare nu aparțineau, de fapt, sifilisului.
Cercetările anterioare au arătat că peste 10% dintre indivizii analizați în situl Man Bac prezentau semne ale bolii, majoritatea fiind copii și adolescenți. În noul studiu, s-au analizat 304 indivizi din 16 situri din Vietnam, datând de acum 10.000 până la 1.000 de ani. Identificarea cazurilor congenitale complică teoria conform căreia transmiterea de la mamă la copil ar fi specifică doar sifilisului.
Provocări și Perspective
Determinarea originii exacte a sifilisului rămâne dificilă. În regiunile tropicale, precum Asia de Sud-Est, ADN-ul se păstrează slab. Extragerea ADN-ului ridică și probleme etice, deoarece implică prelevarea de material din rămășițe umane considerate strămoși ai comunităților actuale. Africa este insuficient studiată în acest context, lăsând multe întrebări fără răspuns.
Studiul sugerează că migrațiile timpurii ale populațiilor din China ar fi putut contribui la răspândirea bolii în Vietnam, siturile analizate fiind asociate cu deplasarea fermierilor în Asia de Sud-Est. Această descoperire nu doar complică povestea originii sifilisului, ci indică și faptul că răspândirea acestor boli ar putea fi strâns legată de migrațiile umane timpurii.
