Autostrada Ploiești – Brașov, un proiect vechi de peste două decenii, continuă să fie un simbol al eșecurilor în infrastructura românească. Deși a fost promisă de numeroase guverne, autostrada rămâne blocată în faza de studii, deși este declarată prioritate în bugetul pentru perioada 2026-2029.
Proiectul este intens studiat, dar mai puțin construit. Documentele oficiale relevă o istorie care începe înainte de 1989.
Rădăcinile proiectului: de la ceaușescu la planurile europene
Necesitatea acestei autostrăzi a fost identificată tehnic acum mai bine de o jumătate de secol. În perioada 1967-1970, primele studii IPTANA conturau o rețea națională de autostrăzi de 3.200 km, iar axa București – Brașov era prioritară. În 1990, după Revoluție, statul român a reconfirmat oficial construcția prin HG 947. Primul Studiu de Fezabilitate modern pentru întregul traseu București – Brașov a fost realizat în 2002.
Promisiuni politice și eșecuri repetate
Autostrada București – Ploiești – Brașov a apărut explicit în programul de guvernare Năstase 2001–2004, alături de București – Constanța și Nădlac – Timișoara – Arad, ca parte a marilor axe rutiere strategice.
În anii 90′, România a avut opt premieri și tot atâția miniștri ai Transporturilor, fără ca vreun proiect real de autostradă să fie demarat. Primul tronson de „drum de mare viteză” pentru public a fost București – Drajna, circa 97 km, inaugurat în 2004. Guvernul Tăriceanu (2005–2008) a promis finalizarea lucrărilor la autostrada București – Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea – Borș, dar la final de mandat, România avea doar 260 km de autostradă, o parte moștenită. Guvernul Boc a propus circa 1300 km de autostradă, dar a reușit construirea a 234 km.
Guvernul Ponta a reluat ambițiile: în programul de guvernare 2013–2016 a apărut explicit Autostrada București – Brașov și, în paralel, alte axe majore precum Sibiu – Râmnicu Vâlcea sau București – Alexandria – Craiova – Timișoara, dar în perioada 2013–2015 s-au construit doar 206 km de autostradă. Programele Grindeanu, Tudose și Dăncilă au repetat, în mare, aceleași promisiuni, fără ca proiectul Ploiești – Brașov să avanseze din faza de studiu.
Șova, Ponta și promisiunile neonorate
Pe tronsonul Comarnic – Brașov, promisiunile cele mai sonore au venit în timpul guvernării Ponta, când Dan Șova, ministru al marilor proiecte, a garantat că va „termina” autostrada până în 2016. Șova a menționat că licitațiile din 2004 și 2011 au eșuat din lipsă de bancabilitate și a promis că de această dată se va realiza, afirmând: „chit că mă mut cu cortul pe autostrada Comarnic, tot o termin până în 2016”.
A treia licitație pentru autostrada de pe Valea Prahovei a eșuat. Șova a ajuns ulterior în închisoare într-un dosar de corupție. Victor Ponta, premier la acea vreme, a legat discursul său politic de autostradă, declarând în 2013 că, dacă autostrada Comarnic – Brașov nu este gata până în 2016, „nu mai candidez”. Autostrada nu a fost gata, iar Ponta nu a mai candidat pentru parlamentare în 2016.
În martie 2024, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, spunea că autostrada Ploiești – Brașov ar putea fi gata „în 2030… pe acolo”, la „4 ani după lansarea licitațiilor pentru execuție”.
În 2026, autostrada rămâne un proiect blocat între promisiuni, studii contestate și contracte întârziate, în timp ce șoferii continuă să piardă ore în coloane pe DN1.
