Primăria Sectorului 3 a inaugurat oficial Bulevardul Iuliu Hațieganu, însă procedura de recepție a lucrărilor a fost suspendată din cauza neregulilor evidente în modul în care a fost finalizată și raportată construcția. În ciuda semnelor clare de deteriorare și a lipsei de respectare a normelor legale, strada a fost dată în folosință, iar acum Curtea de Conturi confirmă suspiciunile anterioare de practici ilegale.
Bulevardul Iuliu Hațieganu, a cărui construire a fost prezentată ca o realizare rapidă și eficientă, ascunde o serie de probleme majore. Constructia, finalizată în doar 60 de zile, a fost criticată încă din momentul punerii în funcțiune pentru aspecte precum tasarea neuniformă a asfaltului, crăpături și surpări aparente pe alocuri. În plus, investigațiile relevă un circuit complicat de cheltuire a fondurilor publice, controlat politică, fără aprobarea explicită a Consiliului Local.
Un raport recent publicat de Curtea de Conturi, pe 20 ianuarie, se aratăcă lucrările nu au fost recepționate legal, deși au fost puse în funcțiune, fapt ce contravine rigorii procedurilor legale. Inspecțiile au descoperit că nu s-au respectat pașii regulamentari, Primăria Sectorului 4 – responsabilă pentru gestionarea inițială – nefiind notificată de primirea și validarea reală a lucrărilor, iar documentele necesare pentru recepție lipseau cu desăvârșire. Aceasta indică un posibil sistem paralel de cheltuire a banilor publici, menit să evite controalele oficiale și să faciliteze decontări rapide, fără acordul și supravegherea autorităților.
O altă descoperire șocantă vizează diferența de costuri. Deși suma oficial raportată pe site-ul Primăriei Sectorului 3 pentru construcția bulevardului era de circa 8,95 milioane de lei, Curtea de Conturi a constatat că realitatea financiară se situează cu peste 2 milioane mai sus, depășind astfel 10,2 milioane de lei. Aceasta înseamnă că, în total, primăria condusă de Robert Negoiță a cheltuit peste 10 milioane de lei doar în 2023 pentru această lucrare, plus alte peste 856.000 de lei în anul următor, fără ca aceste informații să fie transparente sau clare pentru public.
Situația devine și mai gravă în contextul reparațiilor continue care au urmat finalizării. Deși primarul susține că toate intervențiile de reparație au fost efectuate în baza garanției, acestea în realitate au fost plătite din bugetul local, consolidând ideea unui sistem de cheltuieli opaque și manipulate. Culmea este că, după constructorii oficiali, cele mai multe reparații au fost realizate de Direcția de Întreținere și Reparații Drumuri a primăriei, ridicând semne de întrebare legate de calitatea lucrărilor efectuate.
Luptele politice în jurul bulevardului nu au întârziat să apară. În data de 11 februarie, Robert Negoiță a atacat dur Buletin de București, catalogând drept „speculații” și „dezinformări” criticile referitoare la calitatea și costurile lucrării. În aceeași intervenție, edilul și-a exprimat mândria față de ceea ce a numit „o lucrare de genul ăsta”, susținând că a fost realizată cu materiale și utilaje proprii și nu cu ajutorul firmelor controlate politic.
În ultimele luni, primarul a fost implicat într-un adevărat război mediatic legat de bulevard. La doar câteva zile după publicarea unor investigații care evidențiau modul în care s-au surpat porțiuni din arteră, Negoiță a lansat acuzații false asupra jurnaliștilor, încercând să minimalizeze problemele și să-i discrediteze. În ciuda criticilor, infrastructura construită cu intenția de a fi un simbol al modernizării s-a confruntat deja cu probleme de durabilitate, iar viitorul proiectului rămâne incert.
Contextul acestor dezvăluiri crește îngrijorarea privind modul în care administrațiile locale gestionează banii publici și cât de mult sunt respectate legile în procesul de autorizare și recepție a lucrărilor de infrastructură. În timp ce autoritățile continuă să susțină succesul rapid al proiectelor, realitatea demonstrează că acestea sunt încărcate de practici care profită de sistem pentru a ascunde realitatea costurilor și a calității. În lipsa unor măsuri ferme și a unei transparențe totale, e greu de spus dacă aceste probleme vor fi vreodată remediate cu adevărat, sau dacă vom asista doar la continuarea unui sistem paralel de cheltuire a banilor publici, care favorizează interesele politice în detrimentul cetățenilor.
