Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a emis o informare publică menită să “clarifice faptele și să asigure o corectă înțelegere a realității instituționale” după documentarul “Justiție capturată”, care a stârnit un val de reacții în lumea juridică și nu numai. Acest documentar a prezentat mai multe cazuri în care schimbarea completului de judecată a condus la prescrierea faptelor, permițând unor inculpați să evadeze justiția.
### Reacția Curții de Apel București
Comunicatul Curții de Apel București începe cu o afirmație care a ridicat semne de întrebare: “este important să fie cunoscut că instanța nu a fost solicitată să își exprime punctul de vedere anterior difuzării materialului cu privire la aspectele punctuale ce vizau Curtea”. Însă, această informație este infirmată de fapte, jurnaliștii care au realizat documentarul afirmând că au solicitat în scris interviuri atât președintei instanței, Liana Arsenie, cât și vicepreședinților Sabina Adomniței și Ionela Tudor, toate trei refuzând, invocând lipsa de timp. O cerere similară a fost înaintată și președintei Înaltei Curți, Lia Savonea, care a refuzat-o tot pe motiv de lipsă de timp.
### Clarificări și Statistici
Documentul emis de Curtea de Apel București oferă o statistică detaliată privind cauzele în care a fost schimbată compunerea completurilor de judecată. Conform acestor date, majoritatea dosarelor erau deja prescrise în momentul în care au ajuns la Curtea de Apel București, ceea ce, potrivit instituției, nu poate fi imputat acestei instanțe. Acest lucru ridică întrebări despre eficiența sistemului judiciar și despre modul în care sunt gestionate cauzele pe parcursul întregului proces.
### Cazuri Concrete
Comunicatul face referire și la trei cazuri punctuale prezentate în documentar, cele ale lui Marian Vanghelie, Niculae Bădălău și Cristian Burci, în care inculpații ar fi beneficiat de prescripția faptelor din cauza schimbării completului de judecată. Aceste cazuri sunt exemplificative pentru problema mai largă a schimbărilor în compunerea completelor de judecată și impactul lor asupra sistemului de justiție.
Informarea publică emisă de Curtea de Apel București vine într-un context în care transparența și eficiența justiției sunt din ce în ce mai mult sub lupă. Deși documentul își propune să clarifice faptele și să ofere o perspectivă instituțională asupra problemelor prezentate în documentar, el ridică și întrebări suplimentare despre modul în care funcționează sistemul judiciar și cum pot fi prevenite situațiile în care justiția este “capturată” de interese personale sau politice. În urma acestor dezvoltări, este de așteptat ca dezbaterile despre reforma justiției și garantarea independenței acesteia să continue și să capete o și mai mare intensitate.
